DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anyedz

anyedz (an-yĭédzŭ) vb I anyeai (an-yĭáĭ), anyeam (an-yĭámŭ), anyeatã (an-yĭá-tã), anyeari/anyeare (an-yĭá-ri) – aduc diznou tu banã tsiva (i cariva) tsi easti (ca) mortu; (arburli) nvirdzashti diznou primuveara (dupã unã earnã cãndu aspuni ca mortu); an-yiedz, nyedz, nyiedz, yiedz, anghedz, anghiedz; anãstãsescu, nãstãsescu, mbãnedz, ãmbãnedz
{ro: învia}
{fr: ressusciter; faire revivre}
{en: resuscitate, revive}
ex: Hristolu-anye; anyeadzã (u toarnã tu banã) nã gumarã psoahi; anye foclu

§ anyeat (an-yĭátŭ) adg anyeatã (an-yĭá-tã), anyeats (an-yĭátsĭ), anyeati/anyeate (an-yĭá-ti) – tsi s-ari turnatã tu banã (dupã tsi eara mortu, eara ca mortu); anyiat, nyeat, nyiat, yiat, angheat, anghiat; anãstãsit, nãstãsit, mbãnat, ãmbãnat
{ro: înviat}
{fr: ressuscité; fait revivre}
{en: resuscitated, revived}

§ anyeari/anyeare (an-yĭá-ri) sf anyeri (an-yĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu anyeadzã cariva i tsiva; anyiari, nyeari, nyiari, yiari, angheari, anghiari; anãstãsiri, nãstãsiri, mbãnari, ãmbãnari
{ro: acţiunea de a învia}
{fr: action de ressusciter; de faire revivre}
{en: action of resuscitating, of reviving}

§ anyiedz (an-yi-ĭédzŭ) vb I anyiai (an-yi-ĭáĭ), anyiam (an-yi-ĭámŭ), anyiatã (an-yi-ĭá-tã), anyiari/anyiare (an-yi-ĭá-ri) – (unã cu anyedz)

§ anyiat (an-yi-ĭátŭ) adg anyiatã (an-yi-ĭá-tã), anyiats (an-yi-ĭátsĭ), anyiati/anyiate (an-yi-ĭá-ti) – (unã cu anyeat)

§ anyiari/anyiare (an-yi-ĭá-ri) sf anyieri (an-yi-ĭérĭ) – (unã cu anyeari)

§ nyedz (nyĭédzŭ) vb I nyeai (nyĭáĭ), nyeam (nyĭámŭ), nyeatã (nyĭá-tã), nyeari/nyeare (nyĭá-ri) – (unã cu anyedz)

§ nyeat (nyĭátŭ) adg nyeatã (nyĭá-tã), nyeats (nyĭátsĭ), nyeati/nyeate (nyĭá-ti) – (unã cu anyeat)

§ nyeari/nyeare (nyĭá-ri) sf nyeri (nyĭérĭ) – (unã cu anyeari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:
1: mi-acãtsarã tu-ayinji = mi-acãtsarã cãndu fãtseam un lucru tsi nu lipsea fãtseari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyearã

dyearã (dhyĭá-rã) sf dyeri (dhyĭérĭ) – parã dit chirolu veclju (di doi mitilits); duear;
(expr: lj-u scãrchescu dyeara = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), lj-usuc lingura)
{ro: doi gologani}
{fr: pièce de deux “centimes”}
{en: two “cents” old coin}

§ duear (du-ĭárŭ) sm dueari (du-ĭárĭ) – (unã cu dyearã)
ex: va-nj ljau un duear (di doi mitilits) afrat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yermu

yermu (yĭér-mu) sm yernji (yĭér-nji) – yeatsã cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari, tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã sh-cari poati s-bãneadzã tu loc (apã, poami, carni putridã, matsãli-a omlui, etc.); cãciumolj
(expr:
1: yermu di cufal = yermul tsi aroadi, fatsi guvi tu lemnu;
2: am yernji la cur; am yermu la inimã, mi mintescu ca yermul = escu sirsen, pirudrum; mi min tut chirolu, nu-am isihii sh-nu pot sã stau tu-un loc; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã) loclu; am furnits la cicioari;
3: l-mãcã yernjilj = bãneadzã multu murdar, dip canda va s-acatsã yernji di murdãrilji;
4: s-nu-l mãcã yernjilj tu groapã = blãstem: s-nu-lj putridzascã oasili tu groapã)
{ro: vierme}
{fr: ver}
{en: worm}
ex: l-mãcã yernjilj; va u mãcarã tsiva yernji, dzãsi ghiftul; suntu poami cu yernji; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; casa-a ljei taha easti mplinã di yernji; tu loc di yernji, mash chetri shi chitritseali di yeamãndzã; va s-lu mãcã yernjilj
(expr: va ducã nã banã multu murdarã) fãrã nãsã; s-nu-l mãncã yernjilj tu groapã
(expr: s-nu-lj putridzascã oasli tu murmintu); tuts atselj dzac tu laea tsarã, iu-lj mãcã pondzãlj yernji
(expr: iu va-lj putridzascã oasili); ved cã ficiorlu-ts ari yermu la inimã
(expr: nu-l tsãni loclu); timbelu, yernjilj ãl mãcã
(expr: va ducã nã banã multu murdarã)

§ yirminos (yir-mi-nósŭ) adg yirminoasã (yir-mi-nŭá-sã), yirminosh (yir-mi-nóshĭ), yirminoasi/yirminoase (yir-mi-nŭá-si) – tsi easti cu yernji; tsi ari (featsi, acãtsã) yernji; cu yernji;
(expr:
1: om yirminos = om tsi nu-i bun ti tsiva, pezevenghiu, tihilai, arãu;
2: dinti yirminos = dinti tsi ari unã guvã, tsi easti cufchiu)
{ro: viermănos}
{fr: vereux, qui contient des vers}
{en: wormy}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); cireashili lãi suntu yirminoasi (cu yernji); cara bumbunã ti Sãnt Ilii, nutsli ishirã yirminoasi (cu yernji); di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; lji s-ari umflatã falca di la unã mãseauã yirminoasã
(expr: cufchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn