|
|
yermu
yermu (yĭér-mu) sm yernji (yĭér-nji) – yeatsã cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari, tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã sh-cari poati s-bãneadzã tu loc (apã, poami, carni putridã, matsãli-a omlui, etc.); cãciumolj
(expr:
1: yermu di cufal = yermul tsi aroadi, fatsi guvi tu lemnu;
2: am yernji la cur; am yermu la inimã, mi mintescu ca yermul = escu sirsen, pirudrum; mi min tut chirolu, nu-am isihii sh-nu pot sã stau tu-un loc; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã) loclu; am furnits la cicioari;
3: l-mãcã yernjilj = bãneadzã multu murdar, dip canda va s-acatsã yernji di murdãrilji;
4: s-nu-l mãcã yernjilj tu groapã = blãstem: s-nu-lj putridzascã oasili tu groapã)
{ro: vierme}
{fr: ver}
{en: worm}
ex: l-mãcã yernjilj; va u mãcarã tsiva yernji, dzãsi ghiftul; suntu poami cu yernji; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; casa-a ljei taha easti mplinã di yernji; tu loc di yernji, mash chetri shi chitritseali di yeamãndzã; va s-lu mãcã yernjilj
(expr: va ducã nã banã multu murdarã) fãrã nãsã; s-nu-l mãncã yernjilj tu groapã
(expr: s-nu-lj putridzascã oasli tu murmintu); tuts atselj dzac tu laea tsarã, iu-lj mãcã pondzãlj yernji
(expr: iu va-lj putridzascã oasili); ved cã ficiorlu-ts ari yermu la inimã
(expr: nu-l tsãni loclu); timbelu, yernjilj ãl mãcã
(expr: va ducã nã banã multu murdarã)
§ yirminos (yir-mi-nósŭ) adg yirminoasã (yir-mi-nŭá-sã), yirminosh (yir-mi-nóshĭ), yirminoasi/yirminoase (yir-mi-nŭá-si) – tsi easti cu yernji; tsi ari (featsi, acãtsã) yernji; cu yernji;
(expr:
1: om yirminos = om tsi nu-i bun ti tsiva, pezevenghiu, tihilai, arãu;
2: dinti yirminos = dinti tsi ari unã guvã, tsi easti cufchiu)
{ro: viermănos}
{fr: vereux, qui contient des vers}
{en: wormy}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); cireashili lãi suntu yirminoasi (cu yernji); cara bumbunã ti Sãnt Ilii, nutsli ishirã yirminoasi (cu yernji); di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; lji s-ari umflatã falca di la unã mãseauã yirminoasã
anyedz
anyedz (an-yĭédzŭ) vb I anyeai (an-yĭáĭ), anyeam (an-yĭámŭ), anyeatã (an-yĭá-tã), anyeari/anyeare (an-yĭá-ri) – aduc diznou tu banã tsiva (i cariva) tsi easti (ca) mortu; (arburli) nvirdzashti diznou primuveara (dupã unã earnã cãndu aspuni ca mortu); an-yiedz, nyedz, nyiedz, yiedz, anghedz, anghiedz; anãstãsescu, nãstãsescu, mbãnedz, ãmbãnedz
{ro: învia}
{fr: ressusciter; faire revivre}
{en: resuscitate, revive}
ex: Hristolu-anye; anyeadzã (u toarnã tu banã) nã gumarã psoahi; anye foclu
§ anyeat (an-yĭátŭ) adg anyeatã (an-yĭá-tã), anyeats (an-yĭátsĭ), anyeati/anyeate (an-yĭá-ti) – tsi s-ari turnatã tu banã (dupã tsi eara mortu, eara ca mortu); anyiat, nyeat, nyiat, yiat, angheat, anghiat; anãstãsit, nãstãsit, mbãnat, ãmbãnat
{ro: înviat}
{fr: ressuscité; fait revivre}
{en: resuscitated, revived}
§ anyeari/anyeare (an-yĭá-ri) sf anyeri (an-yĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu anyeadzã cariva i tsiva; anyiari, nyeari, nyiari, yiari, angheari, anghiari; anãstãsiri, nãstãsiri, mbãnari, ãmbãnari
{ro: acţiunea de a învia}
{fr: action de ressusciter; de faire revivre}
{en: action of resuscitating, of reviving}
§ anyiedz (an-yi-ĭédzŭ) vb I anyiai (an-yi-ĭáĭ), anyiam (an-yi-ĭámŭ), anyiatã (an-yi-ĭá-tã), anyiari/anyiare (an-yi-ĭá-ri) – (unã cu anyedz)
§ anyiat (an-yi-ĭátŭ) adg anyiatã (an-yi-ĭá-tã), anyiats (an-yi-ĭátsĭ), anyiati/anyiate (an-yi-ĭá-ti) – (unã cu anyeat)
§ anyiari/anyiare (an-yi-ĭá-ri) sf anyieri (an-yi-ĭérĭ) – (unã cu anyeari)
§ nyedz (nyĭédzŭ) vb I nyeai (nyĭáĭ), nyeam (nyĭámŭ), nyeatã (nyĭá-tã), nyeari/nyeare (nyĭá-ri) – (unã cu anyedz)
§ nyeat (nyĭátŭ) adg nyeatã (nyĭá-tã), nyeats (nyĭátsĭ), nyeati/nyeate (nyĭá-ti) – (unã cu anyeat)
§ nyeari/nyeare (nyĭá-ri) sf nyeri (nyĭérĭ) – (unã cu anyeari)
avdelã
avdelã (av-dé-lã) sf avdeli/avdele (av-dé-li) – yeatsã (ca unã soi di yermu) di apã dultsi cari, cu vintuzili tsi lj-ari, s-alicheashti di truplu-a omlui (prãvdzãlor, etc.) tra s-lji sugã sãndzili; arvelã, arveauã, pihavitsã, piuvitsã, suluchi, suljucã
{ro: lipitoare}
{fr: sangsue}
{en: leech}
ex: mi pitricu doamna di nsus la-atsea di nghios, sã-nj da pescu fãrã os (angucitoari: avdela); suntu dauã soi di avdeli; eara lãndzit sh-lji bãgarã avdeli; sufrãntsealili a ljei eara ca doauã avdeli
§ arvelã (ar-vé-lã) sf arveli/arvele (ar-vé-li) – (unã cu avdelã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); bagã-lj arveli (avdeli); sudzi sãndzili ca arvelã; arvelã tsi sudzi sãndzi; la suhãts bãgãm arveli, shi la ndultsit shi la plivit; ari sufrãntsealili ca dauã arveli (avdeli)
§ arveauã (ar-veá-ŭã) sf arveali/arveale (ar-veá-li) – (unã cu avdelã)
ex: nãsh sãndzili ca arveaua-l (avdela-l) sug
bishicã3
bishicã3 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – “casa” di mitasi tu cari shadi ncljis budinlu (yermul di mitasi) nãinti ca s-azboairã nafoarã dit nãsã ca unã mulitsã; cuculj, gugosh, gugoashi
{ro: cocon}
{fr: cocon}
{en: cocoon}
brisimi/brisime
brisimi/brisime (bri-sí-mi) sf brisinj (bri-sínjĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul) di mitasi (dupã tsi eara lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari si scot hirili dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, fustãnj, cãmesh, etc.; hir shutsãt di mãtasi; brãsimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, gron
{ro: fir de mătase}
{fr: fil de soie; soie torse}
{en: silk thread}
ex: hir galbin di brisimi
§ brishimi/brishime (bri-shí-mi) sf brishinj (bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: oaea aestã ari perlu di lãnã ca di brishimi
§ ibrishimi/ibrishime (i-bri-shí-mi) sf ibrishinj (i-bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoasã
§ brãsimi/brãsime (brã-sí-mi) sf brãsinj (brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: zvon di brãsimi
§ ibrãsimi/ibrãsime (i-brã-sí-mi) sf ibrãsinj (i-brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
budin
budin (bu-dínŭ) sm budinj (bu-dínjĭ) – insecta (bubuliclu) tsi fatsi mitasea; yermu di mitasi; (fig: budin = omlu tsi lu-ariseashti si sta tut chirolu ncljis ãn casã)
{ro: vierme de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
§ bubã2 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – lunjida-a budinlui (a yermului di mitasi)
{ro: larva gândacului de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
ex: nj-muri buba
burungicã
burungicã (bu-run-gí-cã) sf burungitsi/burungitse (bu-run-gí-tsi) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (budinlu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur); pãndza tsi s-fatsi dit aesti hiri, mushatã sh-vãrtoasã, trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; burangicã, birungicã, burungichi, mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, gron
{ro: fir de borangic, de mătase}
{fr: soie, fil de soie qu’on retire de cocon; soie filée}
{en: silk; silk thread}
ex: cãmeasha burungicã (di mãtasi) lj-yinea multu ghini
§ burangicã (bu-ran-gí-cã) sf burangitsi/burangitse (bu-ran-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: purta un zãvon di burangicã
§ birungicã (bi-run-gí-cã) sf birungitsi/birungitse (bi-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: sã nviscu cu cãmeasha birungicã (di mãtasi); lj-feci cãmeashi di birungicã
§ burungichi/burungiche (bu-run-gí-chi) sf burungitsi/bu-rungitse (bu-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
cãciumolj
cãciumolj (cã-cĭu-móljĭŭ) sm cãciumolj (cã-cĭu-móljĭ) – yeatsã (yermu njic) cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã; cãciubolj
{ro: vierme mic}
{fr: petit ver}
{en: little worm}
§ cãciubolj (cã-cĭu-bóljĭŭ) sm cãciubolj (cã-cĭu-bóljĭ) – (unã cu cãciumolj)
cãlugãritsã2
cãlugãritsã2 (cã-lú-gã-ri-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – pulj di broascã tsi s-aspuni ca unã larvã (soi di yermu) cu coadã tsi anoatã tu apã; jaghinã, cãluguritsã, cãlgãritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã
{ro: mormoloc}
{fr: têtard}
{en: tadpole}
§ cãluguritsã2 (cã-lú-gu-ri-tsã) sf cãluguritsã (cã-lú-gu-ri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)
§ cãlugritsã2 (cã-lú-gri-tsã) sf cãlugritsã (cã-lú-gri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)
ex: mplinã easti balta di cãlugritsã
§ cãlugreauã2 (cã-lú-greá-ŭã) sf cãlugreali/cãlugreale (cã-lú-grea-li) – (unã cu cãlugãritsã2)
§ calugreauã2 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugreali/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã2)
§ cãlgãritsã2 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)
cuculj3
cuculj3 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – “casa” di mitasi tu cari shadi ncljis yermul di mitasi nãinti ca s-azboairã nafoarã dit nãsã ca unã mulitsã; gugosh, gugoashi, bishicã
{ro: cocon}
{fr: cocon}
{en: cocoon}
ex: noi tsãnem cuculji (gãgoashi, bishits di mitasi)
dizyirminescu
dizyirminescu (diz-yir-mi-nés-cu) (mi) vb IV – vedz tu yermu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yermu