DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahar

ahar (a-hárŭ) adg aharã (a-há-rã), ahari (a-hárĭ), ahari/ahare (a-há-ri) – tsi easti aproapi sufliteashti (cu vreari) di cariva; ahãr, vrut, durut, dash, dashur, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved}
ex: ursea cu sãnãtati, aharã (vrutã) Ghiulã; nu shtii, aharã (vrutã) vitsinã?; aidi aharã (dasha-a mea), tsi amãnash?; tsi spunj, aharã (scumpã)?; aharã (vrutã) cuscrã, ti tsãnj mari!

§ ahãr (a-hắrŭ) adg ahãrã (a-hắ-rã), ahãri (a-hắrĭ), ahãri/ahãre (a-hắ-ri) – (unã cu ahar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dash

dash (dáshĭŭ) adg dashã (dá-shã), dash (dáshĭ), dashi/dashe (dá-shi) – tsi easti aproapi sufliteashti; dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: nani, nani, dash (vrute); aide, dasha-nj (geana-nj) aspuni-nj; ncljinãciunj a dashiljei (a scumpãljei); da s-lji nveatsã s-facã dash

§ dashur (dáshĭurŭ) adg dashurã (dá-shĭu-rã), dashuri (dá-shĭurĭ), dashuri/dashure (dá-shĭu-ri) – (unã cu dash)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gean

gean (gĭánŭ) sm fãrã pl – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; suflit, duh, stuhico;
(expr: nj-scoati geanlu = nj-bagã zori, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu)
{ro: suflet}
{fr: âme, esprit}
{en: soul, spirit}
ex: nji-l voi ca gean (suflit); tsi s-tsã fac, bre gean! (suflite!); nji scoasi geanlu
(expr: nj-bãgã zori, mi cripã multu); geanlu-nj scoasi
(expr: mi cripã) trã dauã liri

§ geanã2 (gĭá-nã) sf, adg (mash fiminin) – [zbor tsi yini di la fãtsearea la fiminin a zborlui gean]; tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; aharã, ahãrã, vrutã, durutã, dashã, scumpã, sãrmai, yem, curbani, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: Tanca-a mea, geana (dasha) a mea

§ geanãm (gĭa-nắmŭ) invar – suflitlu-a meu, inima-a mea
{ro: sufletul meu!}
{fr: mon âme, mon coeur!}
{en: my heart!}
ex: ah! geanãm! pãngãnlu uhtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lele2

lele2 (lé-le) invar – zbor di vreari cu cari-lj greshti pri cariva tsi tsã easti aproapi di suflit; suflitlu-a meu; aharã, ahãrã, durutã, vrutã, dashã, scumpã, sãrmai, geanãm, curbani, yem
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: dã-nj, lele (scumpã), unã apã; pri iu tricurã, lele (vruts), ficiori?; lele (vrute, vrutã), iu ti duts?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mestrã

mestrã (més-trã) sf mestri/mestre (més-tri) – unã soi di pãputsã fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mesti, pandoflã, pãtichi, yemenji
{ro: papuc}
{fr: mule, sorte de pantoufle}
{en: (house) slipper}
ex: s-nj-adarã mestri shi pãputsã; bagã mestrili n cicior; pãnã sh-pi mestri suntu minduhii; nveasta-avea mestri (pandofli) di lustrinji

§ mesti/meste (més-ti) sf mesti/meste (més-ti) – (unã cu mestrã)
ex: imna prit casã cu mesti (pandofli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scumpu

scumpu (scúm-pu) adg scumpã (scúm-pã), scunchi (scún-chi), scumpi/scumpe (scúm-pi) –
1: tsi custuseashti multu; tsi ari unã mari tinjii (pãhã); tsi nu easti eftin;
2: tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele;
(expr:
1: esti scumpu (tu videari = s-veadi arari ori, nu s-para veadi;
2: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu)
{ro: scump; drag}
{fr: cher, d’un prix élevé, dispendieux; chéri, bien-aimé}
{en: expensive, highly priced; dear, beloved}
ex: scumpa (tsi custuseashti multu) lugurii ti-acatsã ma eftin; lugurii di-atseali scumpili (cu tinjii mari); lucri marsini, ma scumpi (tsi custusescu multu); tuti-aesti li-acumpãrash scumpi; videam mash lucri scumpi, tuti di-amalamã shi di yeamãndzã; nj-ari furatã ahãti lucri scumpi; easti scumpã lugurii; ts-alãsash loclu a tãu mushat shi scumpu (durut), s-ti tradz aoa; s-lj-aflã nveastã cum prindi, trã scumpul (dashlu, vrutlu) a ljei; scumpa-nj (vruta-nj) featã fudzi din casã; tsi nj-ai, scumpã (vrutã), di-nj ti dirinj shi-nj ti deapiri pri un plãngu?; un scumpu easti; ti featsish scumpu tu videari
(expr: nu para ti videm multi ori)

§ scumpea-ti/scumpeate (scum-peá-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – catas-tisea tu cari lucrili tuti suntu scumpi; scumpeti, scumpeatic, scumpii
{ro: scumpete}
{fr: cherté}
{en: expensiveness}
ex: estan easti scumpeati multã di pãni; agiumsi ahãntã scumpeati, cã amirãlu nu avea cu tsi s-hrãneascã oastea-lj

§ scumpe-ti/scumpete (scum-pé-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – (unã cu scumpeati)
ex: easti mari scumpeti, nu pots s-ti-aprochi di tsiva

§ scumpeatic (scum-peá-ticŭ) sn scumpeatitsi/scumpeatitse (scum-peá-ti-tsi) – (unã cu scumpeati)

§ scumpii/scumpie (scum-pí-i) sf scumpii (scum-píĭ) – (unã cu scumpeati)

§ scunchescu (scun-chĭés-cu) (mi) vb IV scunchii (scun-chíĭ), scuncheam (scun-chĭámŭ), scunchitã (scun-chí-tã), scunchi-ri/scunchire (scun-chí-ri) – (mi) fac cama scumpu di cum earam; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; atãrdisescu, artirsescu, artiri-sescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

voi2

voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut

§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;
2: dash, dashur, ahar, ahãr, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yem

yem (yémŭ) invar – zbor cu cari omlu-lj greashti a unui tsi lj-easti aproapi sufliteashti; suflitlu-a meu; aharã, ahãrã, vrutã, durutã, dashã, scumpã, sãrmai, geanãm, curbani, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: du-ti, yem (vrute); bea, yem (vruta-a mea); a cui hits, yem (vrutslj-a mei icã vrutili-a meali)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã