DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicutealã

cicutealã (ci-cu-teá-lã) sf cicutelj (ci-cu-télj) – catortosea (numirlu) tsi s-aflã cãndu s-adunã ndauã numiri (tsi-aspun exudili fapti, pãradzlji tsi ari cariva ti loari di la altsã, etc.); atsea (paradzlji) tsi ari s-pãlteascã omlu trã mãcarea, bearea i durnjirea tsi u fatsi la unã hani; isapi, hisapi, luguryeazmo, lugaryeazmo, ricami
{ro: socoteală}
{fr: compte; calcul}
{en: account, counting, bill, check (meal)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

futsescu

futsescu (fu-tsés-cu) (mi) vb IV futsii (fu-tsíĭ), futseam (fu-tseámŭ), futsitã (fu-tsí-tã), futsiri/futsire (fu-tsí-ri) – asprucuchescu cu apã, ayisitã (vluisitã) tu bisearicã di preftu (cu ayeazmo); ayizmusescu, yizmusescu
{ro: aghezmui}
{fr: asperger d’eau bénite}
{en: sprinkle with holy water}

§ futsit (fu-tsítŭ) adg futsitã (fu-tsí-tã), futsits (fu-tsítsĭ), futsiti/futsite (fu-tsí-ti) – asprucuchit cu apã ayisitã; ayizmusit, yizmusit
{ro: aghezmuit}
{fr: aspergé d’eau bénite}
{en: sprinkled with holy water}
ex: oili futsiti (ayizmusiti)

§ futsiri/futsire (fu-tsí-ri) sf futsiri (fu-tsírĭ) – atsea tsi fatsi preftul cãndu futseashti; ayizmusiri, yizmusiri
{ro: acţiunea de a aghezmui; aghezmuire}
{fr: action d’asperger d’eau bénite}
{en: action of sprinkling with holy water}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

isapi/isape

isapi/isape (i-sá-pi) sf isãchi (i-sắchĭ) – catortosea (numirlu) tsi s-aflã cãndu s-adunã ndauã numiri (tsi-aspun exudili fapti, pãradzlji tsi ari cariva ti loari di la altsã, etc.); atsea (cartea, paradzlji) tsi ari s-pãlteascã omlu trã exudli (mãcarea, bearea i durnjirea) tsi li fatsi la unã hani; hisapi, luguryeazmo, lugaryeazmo, cicutealã, ricami;
(expr:
1: om cu isapi = om tsi mindueashti ghini, tsi ari giudicata bunã;
2: nu-nj yini (intrã) tu isapi = nu-nj si ndreadzi lucrul, huzmetea)
{ro: socoteală}
{fr: compte; calcul, avis}
{en: account, counting, bill, check (meal)}
ex: tuti lucrili au isapea-a lor; isapea-nj ded curatã; sh-fãtsea isapea-lã tamam; ari sh-nãsã isapea-a ljei; fã isapea; nu easti tu isapi

§ hisapi/hisape (hi-sá-pi) sf hisãchi (hi-sắchĭ) – (unã cu isapi)
ex: doauã suti di liri, hisapea di cãrvanea tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã