DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ayeazmã

ayeazmã (a-yĭáz-mã) sf fãrã pl – unã soi di earbã tsi bãneadzã multsã anj, tsi da unã-anjurizmã ahoryea sh-mushatã, cu frãndzãli tsi au cuditsa shcurtã sh-mardzina dintsatã, cu schicuri di lilici aroshi-viniti tsi crescu tu chipita di-alumãchi, sh-cu-a curi frãndzã uscati s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi, mãcãruri, biuturi sh-dultsenj
{ro: izmă}
{fr: menthe}
{en: mint}
ex: ayeazma ari unã-anjurizmã mushatã

§ ayeazmu (a-yĭáz-mu) sm ayeazmadz (a-yĭaz-mádzĭ) – (unã cu ayeazmã)

§ yeazmã (yĭez-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)

§ gheazmã (ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)
ex: ari adetea s-bagã tu fauã cãti putsãnã gheazmã

§ yizmã (yíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)
ex: anjurizma di yizmã u vor multsã tu mãcari; lj-featsi nuheamã ceai di yizmã cã-l mushca pãntica

§ yeazmu (yĭáz-mu) sm yeazmadz (yĭaz-mádzĭ) – (unã cu ayeazmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lugursescu

lugursescu (lu-gur-sés-cu) (mi) vb IV lugursii (lu-gur-síĭ), lugurseam (lu-gur-seámŭ), lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursiri/lu-gursire (lu-gur-sí-ri) – minduescu (cã un lucru easti bun i arãu, cã easti ghini si s-facã i s-nu s-facã un lucru, etc.); nj-va (nj-si dutsi) mintea (cã va s-facã tsiva, cã va yinã cariva, ta s-fac un lucru, etc.); nj-bag (nj-dzãc, nj-dau) cu mintea (ti-atseali tsi va-nj dzãcã i va-nj facã un, etc.); fac (tsãn) unã isapi (di exudili tsi fac, di paradzlji tsi-lj voi a unui, etc.); lu-am tri...; luguryisescu, minduescu, hãbãrsescu
{ro: socoti, calcula, presupune, închipui}
{fr: compter, calculer; avoir l’intention, penser à}
{en: calculate, think, suppose}
ex: mi lugursii (nj-feci isapea) ghini; multi lugursescu (minduescu) cã va si s-facã

§ lugursit (lu-gur-sítŭ) adg lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursits (lu-gur-sítsĭ), lugursiti/lu-gursite (lu-gur-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit; (isapi) tsi s-ari faptã, tsãnutã); tsi lu-am (lu-ai, lu-ati) tri...; luguryisit, minduit, hãbãrsit
{ro: socotit, calculat, presupus, închipuit}
{fr: compté, calculé; avoir l’intention, pensé à}
{en: calculated, thought, supposed}

§ lugursiri/lugursire (lu-gur-sí-ri) sf lugursiri (lu-gur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lugurseashti tsiva; luguryi-siri, minduiri, hãbãrsiri
{ro: acţiunea de a socoti, de a calcula, de a presupune, de a-şi închipui; socotire, calculare, presupunere, închipuire}
{fr: action de compter, de calculer; d’avoir l’intention, de penser à}
{en: action of calculating, of thinking, of supposing to}

§ lugãrsescu (lu-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lugãrsii (lu-gãr-síĭ), lugãrseam (lu-gãr-seámŭ), lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsiri/lu-gãrsire (lu-gãr-sí-ri) – (unã cu lugursescu)
ex: yinu-aoatsi s-nã lugãrsim; cum nj-u lugãrsescu (minduescu) mini, aestã nu poati s-hibã

§ lugãrsit (lu-gãr-sítŭ) adg lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsits (lu-gãr-sítsĭ), lugãrsiti/lugãrsite (lu-gãr-sí-ti) – (unã cu lugursit)
ex: tuti suntu lugãrsiti sh-misurati

§ lugãrsiri/lugãrsire (lu-gãr-sí-ri) sf lugãrsiri (lu-gãr-sírĭ) – (unã cu lugursiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mentã

mentã (mén-tã) sf menti (mén-ti) –
1: unã soi di earbã tsi bãneadzã multsã anj, tsi da unã-anjurizmã ahoryea sh-mushatã, cu frãndzãli tsi au cuditsa shcurtã sh-mardzina dintsatã, cu schicuri di lilici aroshi-viniti tsi crescu tu chipita di-alumãchi, sh-cu-a curi frãndzã uscati s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi, mãcãruri, biuturi sh-dultsenj;
2: biuturã faptã cu shpirtu (alcool) shi ayeazmã (mentã); dultsenj, bumboani, etc. fapti cu ayeazmã
{ro: izmã, mentă; bomboane de mentă, băutură cu mentă}
{fr: menthe; pastille de menthe; boisson, liqueur de menthe}
{en: mint; mint lozenge; mint drink}
ex: dã-nj nã mentã s-beau

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã