|
|
eascã
eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)
§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)
vãryescu
vãryescu (vãr-yés-cu) (mi) vb IV vãryii (vãr-yíĭ), vãryeam (vãr-yĭámŭ), vãryitã (vãr-yí-tã), vãryiri/vãryire (vãr-yí-ri) – fac muabeti i alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi sãnã-toasã, apreasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); lu-agunjisescu (ncaci, aurlu, anãngãsãescu) pri cariva tra s-facã tsi voi i tsi-lj dzãc mini; vãrghescu, ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz; agunjisescu, pin-gu, anãngãsãescu, avin
{ro: certa, îndemna}
{fr: gronder, réprimander; hâter, presser, pousser}
{en: scold, quarrel with, reprove; urge, press}
ex: nu mi vãryea (ncaci); vãryea-mi (ncaci-mi), mamã, blastimã; dupã tsi vãryi (aurlã, dipãrtã) cãnjlji s-nu-alatrã; vãryea-lj (aurlã-lj s-fugã, dipãrteadzã-lj) di-aoa; muljerli vãryea caljlji (lj-agunjisea, lj-pindzea, anãngãsãea); tsi stai di vãryeshti (fats muabeti); li-avdzam cã vãryea (cã fãtsea muabeti); va s-mi vãryeascã (va s-mi ncaci) dada; si sculã cu noaptea n cap sh-acãtsã s-vãryeascã; ntreabã, vãryeashti, da cicioarili, tsiva!; acãtsã s-u ncaci shi s-u vãryeascã; aurlã moasha, vãryi, blãstimã, ma cari s-u-avdã?; mã-sa, gri, vãryi, ma-a ficiorlui nu-lj shi shutsa mintea
§ vãryit (vãr-yítŭ) adg vãryitã (vãr-yí-tã), vãryits (vãr-yítsĭ), vãryiti/vãryite (vãr-yí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali; vãrghit, ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, filunichisit, anã-crit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat; agunjisit, pimtu, anãngãsãit, avinat
{ro: certat, îndemnat}
{fr: grondé, réprimandé; hâté, pressé, poussé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved; urged, pressed}
ex: ficiorlu plãndzi cã-i vãryit (ancãceat)
§ vãryiri/vãryire (vãr-yí-ri) sf vãryiri (vãr-yírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; vãrghiri, ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari; agunjisiri, pindzeari, anãngãsãiri, avinari
{ro: acţiunea de a certa, de a îndemna; certare, îndemnare}
{fr: action de gronder (de réprimander; de hâter, de presser, de pousser)}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving; of urging, of pressing}