DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

yearyir

yearyir (yĭár-yirŭ) sm fãrã pl – singurlu metal cari, tu cãldura di-aradã din casã, easti ca unã muljiturã; metal tsi ari unã hromã albã, lutsitã, ca asimea, easti nfãrmãcos trã sãnãtatea-a omlui ma si s-aflã tu mãcãruri, sh-easti ufilisit la fãtsearea di multi lucri ca, bunãoarã, la tirmometru;
(expr:
1: (ficior, featã) easti yearyir (yearyirã) = (ficior, featã, lucru) tsi nu sta tu-un loc, tsi s-minã ca yearyirlu;
2: fudzi ca yearyir = (lucru, om, parã) tsi alunicã, cheari shi si stricoarã prit lumi fãrã ca s-hibã ghini aduchit;
3: yearyir tu pungã = pungã goalã;
4: yearyir s-ti fats = fudz di-aoa, s-nu ti ved dinintea-a mea)
{ro: mercur, argint viu}
{fr: mercure, vif-argent}
{en: mercury}
ex: yearyirlu s-njishcã cu multã njishurintsã; ca yearyirlu fudzi parãlu
(expr: cari lu-aspardzi fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi); munti-analtu nj-mi-alinam, yearyirã
(expr: featã ca yearyira)

§ ghearghir (ghĭár-ghirŭ) sm fãrã pl – (unã cu yearyir)
ex: fãntãnjli, ghearghir yiu!; ghearghirlu ari boea ca cinusha; ficiuriclu-a tãu ghearghir (yiu ca yearyirlu) easti!

§ yearyearin (yĭar-yĭa-rínŭ) adg yearyearinã (yĭar-yĭa-rí-nã), year-yearinj (yĭar-yĭa-rínjĭ), yearyearini/yearyearine (yĭar-yĭa-rí-ni) – tsi easti ca yearyirlu (di hromã albã, lutsitã ca asimã, tsi alunicã lishor, etc.); yearyeariu
{ro: ca argintul viu}
{fr: couleur du vif-argent; comme le vif-argent}
{en: mercury color or movement}
ex: cãsili albi acupiriti cu ploci yearyearini (ca di yearyir); munti-analtu-nj s-n-alinãm, yearyearinã! (featã ca yearyirlu tsi-nj eshti!)

§ yearyeariu (yĭar-yĭa-ríŭ) adg yearyearii (yĭar-yĭa-rí-i), yearyearii (yĭar-yĭa-ríĭ), yearyearii (yĭar-yĭa-ríĭ) – (unã cu yearyearin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

parã

parã (pa-rắ) sm paradz (pa-rádzĭ) – cumatã (munedã) di metal i di carti tsi ari unã tinjii cu cari pots s-acumpri lucri; pãrã, prã, munedã, mitilic, pindarã, aslan, arslan, gãrmari, ngãrmari;
(expr:
1: cãts paradz ãnj fatsi chealea = cãt acshu (gioni) hiu, cãti pot s-fac; putearea tsi u-am tra s-fac lucri;
2: aspargu paradz = (i) acumpãr tsiva cu paradz, fac exudi; (ii) dit un parã cu tinjii mari fac ma multsã paradz cu tinjii ma njicã;
3: lj-mãc (lj-fac) paradzlji ghini = acumpãr tsiva cu paradz, lj-aspargu, lj-xunipsescu paradzlji;
4: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na parãlu sh-dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj fats bunlu a unui sh-deapoea tsã aflji biljelu;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va multu parãlu, easti multu scljinciu;
6: trã doi paradz ãl feci = lu-aurlai shi-lj dzãsh zboarã greali di-l feci s-aducheascã cã nu-axizeashti tsiva; ãl feci trã dip tsiva;
7: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi treatsi di la om la om;
8: ca yearyirlu fudzi parãlu = parãlu s-aspardzi lishor, fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi;
9: paradz fureshti casã nu-adarã = nu fats hãiri cu paradz furats; va s-cilistiseshti tra s-fats aveari;
10: frati, frati, ma cashlu-i cu paradz = zbor tsi s-dzãtsi-a unui oaspi, cãndu s-ashteaptã s-lji dai tsiva geaba;
11: ai paradz tr-arcari, fã-ti chifilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi s-fac chifilj trã caritsido, fãrã si s-mindueascã ghini cã ari multã lumi a curi nu lipseashti s-lji fats besã;
12: paradz alghi, trã dzãli lãi = zbor tsi s-dzãtsi a oaminjlor spatalj, tsi lj-aspargu paradzlji fãrã s-facã icunumii, sh-cari nu minduescu cã, trãninti, va s-yinã oara cãndu va s-aibã ananghi di elj;
13: omlu fãrã paradz, ca puljlu fãrã arichi = nu pots s-fats tsiva, nitsiunã alishvirishi, ma s-nu ai paradzlji tsi lipsescu)
{ro: para, ban}
{fr: centime, argent}
{en: coin, money}
ex: suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); parãlu calpic pute nu cheari; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; un parã om ãl featsi; nu u-aspuni, cã s-fac paradzlji cãrbunj; cari vrea sã shtibã cãts paradz ãlj fatsi chealea?
(expr: cãti putea s-facã)

§ pãrã (pã-rắ) sm pãradz (pã-rádzĭ) – (unã cu parã)
ex: om cu pãradz multsã

§ prã1 (prắ) sm pradz (prádzĭ) – (unã cu parã)
ex: un prã nu pot s-adun; eara mpiticãtor fãrã prã; dau pradzlji la urfanji; pradz veclji nu trec; trã putsãn chiro-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yiu

yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)

§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)

§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn