DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cular

cular (cu-lárŭ) sn culari/culare (cu-lá-ri) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã nduplicatã); yicã, yeacã, eacã, limãreauã
{ro: guler}
{fr: collet, faux-col}
{en: collar}

§ culãrsescu (cu-lãr-sés-cu) vb IV culãrsii (cu-lãr-síĭ), culãrseam (cu-lãr-seámŭ), culãrsitã (cu-lãr-sí-tã), culãrsi-ri/culãrsire (cu-lãr-sí-ri) – u fac pãndza di cular (hiri, cãmesh, etc. ma di-aradã, cama multu, cularlu di cãmeashi) ma durã, ma ascurã, ma corcanã, ma lutsitã, dupã tsi u trec tu-unã apã tu cari s-ari bãgatã colã (niziste); calcu cu herlu lucrili fapti di pãndzã sh-tricuti prit apa tu cari s-ari bãgatã colã; dau cu colã unã cãmeashi shi (icã) u calcu cu herlu; culursescu (fig: mi culãrsescu = mi-alavdu multu, mi cãmãrusescu, hiu pirifan di..., etc.)
{ro: scrobi}
{fr: empeser}
{en: starch (linen)}
ex: culãrsii unã cãmeashi

§ culãrsit (cu-lãr-sítŭ) adg culãrsitã (cu-lãr-sí-tã), culãrsits (cu-lãr-sítsĭ), culãrsiti/culãrsite (cu-lãr-sí-ti) – (lucru hiri, pãndzã, stranji) tricuti prit apã cu colã (sh-di-aradã cãlcati cu herlu); culursit
{ro: scrobit}
{fr: empesé}
{en: starched}
ex: culari culãrsiti

§ culãrsi-ri/culãrsire (cu-lãr-sí-ri) sf culãrsiri (cu-lãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj s-culãrseashti; culursiri
{ro: acţiunea de a scrobi; scrobire}
{fr: action d’empeser}
{en: action of starching}

§ culursescu (cu-lur-sés-cu) vb IV culursii (cu-lur-síĭ), culurseam (cu-lur-seámŭ), culursitã (cu-lur-sí-tã), culursiri/culursire (cu-lur-sí-ri) – (unã cu culãrsescu)
ex: culursii cãmeasha (u ded cu colã icã u cãlcai cãmeasha); multu s-culurseashti (fig: s-cãmãruseashti) cu feata-a lui

§ culursit (cu-lur-sítŭ) adg culursitã (cu-lur-sí-tã), culursits (cu-lur-sítsĭ), culursiti/culursite (cu-lur-sí-ti) – (unã cu culãrsit)

§ culursiri/culursire (cu-lur-sí-ri) sf culursiri (cu-lur-sírĭ) – (unã cu culãrsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lerã

lerã (lé-rã) sf leri/lere (lé-ri) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie, jeg}
{fr: saleté, souillure}
{en: dirt}
ex: stranj cu lerã (damcã, minghinadã); fesea acãtsã lerã (murdãrilji); ari lera pi zvercã di un dzeadit; acatsã lerã cã nu s-la ghini cu sãpunea

§ liros (li-rósŭ) adg liroasã (li-rŭá-sã), lirosh (li-róshĭ), liroasi/liroase (li-rŭá-si) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lerã (lãvushii); murdar, atsal, lãvos, ntroc, troc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: tsi bileai ai di imnji ashi liroasã?

§ pishliros (pish-li-rósŭ) adg pishliroasã (pish-li-rŭá-sã), pishlirosh (pish-li-róshĭ), pishliroasi/pishliroase (pish-li-rŭá-si) – (unã cu liros)
ex: tsã easti-agunos s-mutreshti la pishliroasa-atsea

§ lirusescu (li-ru-sés-cu) (mi) vb IV lirusii (li-ru-síĭ), liruseam (li-ru-seámŭ), lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lerã; ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdă-ri}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu shtiu di-iu mi lirusii ahãt

§ lirusit (li-ru-sítŭ) adg lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusits (li-ru-sítsĭ), lirusiti/lirusite (li-ru-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãr-yit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: cãndu-l vidzu cum eara armãtusit shi lirusit (cu stranji lãi murdari, ncãrcati), s-aspãre di nãs

§ lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) sf lirusiri (li-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limãreauã

limãreauã (li-mã-reá-ŭã) sf limãrei (li-mã-réĭ) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã ndu-plicatã); partea strimtatã a unui lucru (ca gusha di shishi, bunãoarã); yicã, yeacã, eacã, cular;
(expr:
1: lj-acats limãreaua = nu lu-alas si sta isih;
2: nj-acats limãreaua = mi-acatsã nã mari lãhtarã, fricã; lãhtãrsescu;
3: limãreaua s-da di nãs = s-lu-alash shi s-fudz, s-nu-l mata vedz; s-lu fats s-fugã shi s-ascachi di el, ileala; dau daboga di nãs)
{ro: gât, guler}
{fr: col, collet}
{en: neck, collar}
ex: l-loarã di limãreauã (yicã) s-lu-astragã nafoarã; nveasta sh-acãtsã limãreaua (cularlu), sh-lo perlu nãpoi ãnsus; lj-acãtsã limãreaua
(expr: nu lu-alasã si sta isih)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãlãghescu2

sãlãghescu2 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; sãl-ghescu, sãrghescu, sãrgljescu, himusescu, hiumusescu, nhiumu-sescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvues-cu, nãburuescu;
(expr: sãlãghescu brãnlu = caftu unã itii tra s-mi hiumusescu pri tini, s-mi ncaci cu tini)
{ro: năpusti, repezi}
{fr: (se) précipiter, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: nã sãlãghim (hiumusim) tuts pri nãs; sãlãghim cãnjlji

§ sãlãghit2 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; sãlghit, sãrghit, sãrgljit, himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité; excité}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ sãlãghiri2/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-hiumuseashti pri cariva; sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti, de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ sãlghescu2 (sãl-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlghii (sãl-ghíĭ), sãlgheam (sãl-ghĭámŭ), sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghiri/sãlghire (sãl-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)
ex: discãlicã shi cara sãlgheashti ciumaga di her (u-arucã, u hiumuseashti cãtrã elj), dishlji lji culcã mpadi

§ sãlghit2 (sãl-ghítŭ) adg sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghits (sãl-ghítsĭ), sãlghiti/sãlghite (sãl-ghí-ti) – (unã cu sãlãghit2)

§ sãlghiri2/sãlghire (sãl-ghí-ri) sf sãlghiri (sãl-ghírĭ) – (unã cu sãlãghiri2)

§ sãrghescu2 (sãr-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãrghii (sãr-ghíĭ), sãrgheam (sãr-ghĭámŭ), sãrghitã (sãr-ghí-tã), sãrghi-ri/sãrghire (sãr-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yeacã

yeacã (yĭá-cã) sf pl(?) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã nduplicatã); partea di stranj (bãrbãtescu) tsi s-aflã (di-aradã disicatã) tu mardzinea di nghios di dinãpoi; eacã, yicã, cular, limãreauã;
(expr:
1: lj-acats yeaca = mi tsãn, imnu dupã el;
2: lu-acats di yeacã; l-ljau di yeacã = (i) lj-dau un shcop; (ii) ãl ljau cu zorea s-lu duc iuva;
3: lj-ascutur yeaca = lu-ascutur ghini)
{ro: guler, pulpană}
{fr: col, collet; pan (d’un habit)}
{en: collar, tail (coat, dress)}
ex: ãl lo di yeacã (yicã); tut di yeaca-a ficiorlui di-amirã s-acãtsã; sãrgljashti atumtsea gionili cu zulãchili shi u-acatsã di yeacã pri mãyistrã; cara s-cunuscurã, lj-acãtsã yeaca bubuliclu
(expr: s-tsãnu, imnã dupã el bubuliclu) si-lj talji oaea cã sh-nãs va-lj facã vãrã buneatsã

§ eacã (ĭá-cã) sf pl(?) – (unã cu yeacã)
ex: eaca-a lui di cãmeashi; eaca lji nvileashti sh-urecljili ca s-nu-lj hibã arcoari; lu-acãtsã di eacã
(expr: ãl lo cu zorea) s-lu ducã la sculii

§ yicã (yi-cắ) sm yicadz (yi-cádzĭ) – (unã cu yeacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã