DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrshilãtisescu

cãrshilãtisescu (cãr-shi-lã-ti-sés-cu) vb IV cãrshilãtisii (cãr-shi-lã-ti-síĭ), cãrshilãtiseam (cãr-shi-lã-ti-seámŭ), cãrshilãtisitã (cãr-shi-lã-ti-sí-tã), cãrshilãtisiri/cãrshilãtisire (cãr-shi-lã-ti-sí-ri) – hiu contra-a unui om i a ideilor a lui; lji spun a unui cã nu hiu tu-unã minti cu el sh-caftu, poati, sã-lj bag cheadits la-atseali tsi va s-facã
{ro: (se) opune}
{fr: (s’)opposer}
{en: oppose}
ex: dinintea-a atsi-lor tsi cãrshilãtisescu

§ cãrshilãtisit (cãr-shi-lã-ti-sítŭ) adg cãr-shilãtisitã (cãr-shi-lã-ti-sí-tã), cãrshilãtisits (cãr-shi-lã-ti-sítsĭ), cãrshilãtisiti/cãrshilãtisite (cãr-shi-lã-ti-sí-ti) – tsi easti contra a unui lucru; a curi ãlj s-ari dzãsã di cariva (i-lj si ari bãgatã cheadits) tra s-nu facã un lucru tsi sh-lu ari tu minti
{ro: opus}
{fr: opposé}
{en: opposed}

§ cãrshilãtisiri/cãrshilãtisire (cãr-shi-lã-ti-sí-ri) sf cãrshilãtisiri (cãr-shi-lã-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrshilãtiseashti
{ro: acţiunea de a (se) opune}
{fr: action de (s’)opposer}
{en: action of opposing}

§ cãrshilã-chi/cãrshilãche (cãr-shi-lắ-chi) sf cãrshilãchi (cãr-shi-lắchĭ) –
1: zborlu tsi-lj dzãc a unui tra s-nu poatã s-facã atsea tsi-ari tu minti; cheadica tsi-lj bag a unui trã fãtsearea-a unui lucru trã cari hiu contra; zborlu tsi-l dzãc a unui tra s-lj-aspun cã nu hiu tu idyea minti cu el;
2: apandisea tsi u da cariva la-atsea tsi-lj s-ari faptã;
3: paradzlji tr-aspãrdzeari (trã xudipsiri) tsi lj-ari cariva; cãrshilãtisiri, apandisi, paradz
{ro: opoziţie, obstrucţie; răspuns; bani de cheltuială}
{fr: opposition; obstruction; réponse; argent qu’on a pour des dépenses}
{en: opposition; obstruction; answer; spending money}
ex: cãtã cãrshilãchi fatsi (cãti cheadits ãlj bagã) demunlu al Dumnidzã; lj-deadi cãrshilãchi (apandisi); nj-pitricu sh-putsãnã cãrshilãchi (paradz trã xudipsiri, tr-acumpãrari lucri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

exudã

exudã (éc-su-dã) sf exudi/exude (éc-su-di) – paradzlji tsi s-aspar-gu cãndu cariva acumpãrã lucri (agiutã pri cariva, plãteashti dãri, spãtãljuseashti fãrã aradã, etc.); exud, hargi, hãrgilãchi
{ro: cheltuială}
{fr: dépense, dépens, frais}
{en: expense}
ex: exudi (hãrgi) vãsilcheshti

§ exud (éc-sudŭ) sn exudi/exude (éc-su-di) – (unã cu exudã)
ex: ari mari exud (exudã, hargi)

§ xudyipsescu (csud-yip-sés-cu) vb IV xudyipsii (csud-yip-síĭ), xudyipseam (csud-yip-seámŭ), xudyipsitã (csud-yip-sí-tã), xudyipsiri/xud-yipsire (csud-yip-sí-ri) – fac exudi cãndu acumpãr lucri; aspargu paradz tra s-acumpãr tsiva (s-agiut pi cariva, s-plãtescu dãri, etc.); xudipsescu, hãrgescu, hãrgiuescu, hãrjescu, spãtãljusescu
{ro: cheltui}
{fr: dépenser}
{en: spend}

§ xudyipsit (csud-yip-sítŭ) adg xudyipsitã (csud-yip-sí-tã), xudyipsits (csud-yip-sítsĭ), xudyipsiti/xudyipsite (csud-yip-sí-ti) – (paradzlji) tsi s-asparsirã trã acumpãrarea di lucri (trã agiutorlu dat, trã gileplu plãtit, etc.); xudipsit, hãrgit, hãrgiuit, hãrjit, spãtãljusit
{ro: cheltuit}
{fr: dépensé}
{en: spent}

§ xudyipsiri/xudyipsire (csud-yip-sí-ri) sf xudyipsiri (csud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xudyipseashti; xudipsiri, hãrgiri, hãrgiuiri, hãrjiri, spãtãljusiri
{ro: acţiunea de a cheltui; cheltuire}
{fr: action de dépenser}
{en: action of spending}

§ xudipsescu (csu-dip-sés-cu) vb IV xudipsii (csu-dip-síĭ), xudipseam (csu-dip-seámŭ), xudipsitã (csu-dip-sí-tã), xudipsiri/xudipsire (csu-dip-sí-ri) – (unã cu xudyipsescu)

§ xudipsit (csu-dip-sítŭ) adg xudipsitã (csu-dip-sí-tã), xudipsits (csu-dip-sítsĭ), xudipsiti/xudipsite (csu-dip-sí-ti) – (unã cu xudyipsit)

§ xudipsiri/xudipsire (csu-dip-sí-ri) sf xudipsiri (csu-dip-sírĭ) – (unã cu xudyipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hargi/harge

hargi/harge (hár-gi) sf hãrgi (hắr-gi) shi hãrgiuri (hắr-gĭurĭ) – paradzlji tsi s-aspargu cãndu cariva acumpãrã lucri (agiutã pri cariva, plãteashti tri dãri, spãtãljuseashti fãrã aradã, etc.); darea tsi u plãteashti omlu trã stat; hãrgilãchi, exudã, exud;
(expr: nj-scot hãrgiurli = lucredz shi scot paradzlji tsi-nj lipsescu tra s-plãtescu exudili tsi-nj fac)
{ro: cheltuială, taxă}
{fr: dépense, dépens, frais, impôt}
{en: expense, tax}
ex: lj-lipsea paradzlji trã hargi (exudã) pri cali; nã cãftarã hãrgili (dãrli); hãrgili (dãrli) di chivernisi vor plãtiri; hãrgiurli (exudili) tsi fãtsea cu nãsh; ari mari hargi (exudã) cu casa; cu hargea (exudã) s-fac tuti aesti; sh-avea faptã nã fustani cu multi hãrgi; lucra dzuã sh-noapti, si-sh scoatã hãrgili
(expr: tra s-poatã sã-sh pãlteascã exudili); mãratlu di hãngi sh-armasi cu nãrli spindzurati sh-cu hãrgili a minciunoshlor pristi zvercã

§ hãrgilãchi/hãrgilãche (hãr-gi-lắ-chi) sf hãrgilãchi (hãr-gi-lắchĭ) – (unã cu hargi)

§ hãrgiuescu (hãr-gĭu-ĭés-cu) vb IV hãrgiuii (hãr-gĭu-íĭ), hãrgiueam (hãr-gĭu-ĭámŭ), hãrgiuitã (hãr-gĭu-í-tã), hãrgiuiri/hãrgiuire (hãr-gĭu-í-ri) – fac hãrgiuri cãndu acumpãr lucri; aspargu paradz tra s-acumpãr tsiva (s-agiut pi cariva, s-plãtescu dãri, etc.); hãrgescu, hãrjescu, xudyipsescu, xudipsescu, spãtãljusescu
{ro: cheltui}
{fr: dépenser, faire des frais}
{en: spend}
ex: nu-am trã tsi s-mi hãrgiuescu (s-nj-aspargu paradzlji); multu hãrgiueashti omlu-aestu

§ hãrgiuit (hãr-gĭu-ítŭ) adg hãrgiuitã (hãr-gĭu-í-tã), hãrgiuits (hãr-gĭu-ítsĭ), hãrgiuiti/hãrgiuite (hãr-gĭu-í-ti) – (paradzlji) tsi s-asparsirã trã acumpãrarea di lucri (trã agiutorlu dat, trã gileplu plãtit, etc.); hãrgit, hãrjit, xudyipsit, xudipsit, spãtãljusit
{ro: cheltuit}
{fr: dépensé}
{en: spent}

§ hãrgiuiri/hãrgiuire (hãr-gĭu-í-ri) sf hãrgiuiri (hãr-gĭu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hãrgiueashti; hãrgiri, hãrjiri, xudyipsiri, xudipsiri, spãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spatal

spatal (spá-tal) adg spatalã (spá-ta-lã), spatalj (spá-taljĭ), spata-li/spatale (spá-ta-li) – (om) tsi hãrgiueashti multu sh-fãrã aradã; (om) tsi lj-aspardzi paradzlji fãrã s-mindueascã dip; hãrgiuitor, sac aruptu (fig), mãnã-aspartã (fig)
{ro: risipitor}
{fr: prodigue, dissipateur}
{en: spendthrift}
ex: easti om multu spatal (hãrgiuitor fãrã-aradã)

§ spãtãljusescu (spã-tã-ljĭu-sés-cu) (mi) vb IV spãtãljusii (spã-tã-ljĭu-síĭ), spãtãljuseam (spã-tã-ljĭu-seámŭ), spãtãljusitã (spã-tã-ljĭu-sí-tã), spãtãljusiri/spãtãljusire (spã-tã-ljĭu-sí-ri) – hãrgiuescu paradz ca un spatal, fãrã-aradã; aspargu tutã-avearea tsi am sh-nu-armãn cu tsiva; hãrgescu, hãrgiuescu, xudipsescu, xudyipsescu
{ro: risipi (avere)}
{fr: dissiper; ruiner}
{en: spend foolishly}
ex: shi spãtãljusi (sh-asparsi tutã) avearea

§ spãtãljusit (spã-tã-ljĭu-sítŭ) adg spãtãljusitã (spã-tã-ljĭu-sí-tã), spãtãljusits (spã-tã-ljĭu-sítsĭ), spãtãljusiti/spãtãljusite (spã-tã-ljĭu-sí-ti) – (aveari, parã) tsi easti hãrgiuit fãrã-aradã; hãrgit, hãrgiuit, xudipsit, xudyipsit
{ro: risipit (avere)}
{fr: dissipé; ruiné}
{en: spent foolishly}

§ spãtãljusiri/spãtãljusire (spã-tã-ljĭu-sí-ri) sf spãtãljusiri (spã-tã-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-spãtãljuseashti avearea-lj; hãrgiri, hãrgiuiri, xudipsiri, xudyipsiri
{ro: acţiunea de a risipi (avere)}
{fr: action de dissiper; de ruiner}
{en: action of foolishly spending}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã