|
|
xilucrevat
xilucrevat (csi-lu-cré-vatŭ) sn – vedz tu crivati
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: crivatichivuri/chivure
chivuri/chivure (chi-vú-ri) sf chivuri (chi-vúrĭ) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chiuvuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: chivurea); lji ngrupã fãrã chivuri (cufciug); s-nji dai nãshti scãnduri s-lj-adrãm chivurea; lj-adrarã chivurea tra s-lu ngroapã
§ cãvuri/cãvure (cã-vú-ri) sf cãvuri (cã-vúrĭ) – loclu iu si ngroapã un mortu; murmintu, mãrmintu, mirmintu, groapã
{ro: mormânt}
{fr: tombe, sépulcre}
{en: tomb, grave}
§ chiuvuri/chiuvure (chĭu-vú-ri) sf chiuvuri (chĭu-vúrĭ) – (unã cu chivuri)
crivati/crivate
crivati/crivate (cri-vá-ti) sf crivãts (cri-vắtsĭ) – momila din casã (patlu di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra s-doarmã noaptea (di-aradã pri unã strozmã); pat, yitachi, ashtirnut, culcush, strozmã
{ro: pat, culcuş}
{fr: lit}
{en: bed}
ex: yin la mini tu crivati (ashtirnut); di-alunei crivati (pat, culcush, ashtirnut) ãlj fatsi; durnja pi-unã crivati (pat) di lemnu di nuc
§ xilucrevat (csi-lu-cré-vatŭ) sn xilucrevati/xilucrevate (csi-lu-cré-va-ti) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: xilucrevat)
cufciug
cufciug (cuf-cĭúgŭ) sn cufciuguri (cuf-cĭú-gurĭ) shi cufciu-dzi/cufciudze (cuf-cĭú-dzi) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coş-ciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: cufciuglu)
§ cufciugar (cuf-cĭu-gárŭ) sm cufciugari (cuf-cĭu-gárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cufciuguri
{ro: coşciugar}
{fr: l’hommes qui fait ou vend des bières, coffretier}
{en: man who makes or sells coffins}
§ ncufciug (ncuf-cĭúgŭ) (mi) vb I ncufciugai (ncuf-cĭu-gáĭ), ncufciugam (ncuf-cĭu-gámŭ), ncufciugatã (ncuf-cĭu-gá-tã), ncufciugari/ncufciugare (ncuf-cĭu-gá-ri) – bag mortul tu cufciug; (fig: ncufciug = bag tsiva tu-unã sinduchi, tu-unã chivuri)
{ro: pune în cosciug}
{fr: mettre dans le cercueil}
{en: lay someone in the coffin}
ex: lu ncufciugarã mortul aseara; li ncufciugai (fig: li bãgai tu sinduchi lucrili) sh-buni sh-arali
§ ncufciugat (ncuf-cĭu-gátŭ) adg ncufciugatã (ncuf-cĭu-gá-tã), ncufciugats (ncuf-cĭu-gátsĭ), ncufciugati/ncufciugate (ncuf-cĭu-gá-ti) – tsi easti bãgat tu cufciug
{ro: pus în cosciug}
{fr: mis dans le cercueil}
{en: layed in the coffin}
§ ncufciugari/ncufciugare (ncuf-cĭu-gá-ri) sf ncufciugãri (ncuf-cĭu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncufciugã cariva
{ro: acţiunea de a pune în cosciug}
{fr: action de mettre dans le cercueil}
{en: action of laying someone in the coffin}
cutii/cutie
cutii/cutie (cu-tí-i) sf cutii (cu-tíĭ) – hãlati, tsi sh-u-adutsi cu-unã soi di sfinduchi (di-aradã multu ma njicã), tu cari s-tsãn (s-vindu, s-poartã, etc.) lucri ca curdelji (cãmesh, etc.);
(expr:
1: cutii (di mortu) = sfinduchea tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cufciug, scamnu;
2: gurã di cutii = hasã, mushatã, ndilicatã, etc.)
{ro: cutie; cosciug}
{fr: boîte; cercueil}
{en: box; coffin}
ex: tu cutia di-asimi suntu nãshti stranji hrisusiti; disfatsi cutia shi easi di nuntru un shoaric; gurã di cutii
(expr: hasã, ndilicatã), pirushana-a mea; trã niheam di oarã cutia di mortu
(expr: chivurea) fu adratã
§ cuticã (cu-tí-cã) sf cutitsi/cutitse (cu-tí-tsi) – cutii njicã; cutici
{ro: cutiuţă}
{fr: petite boîte}
{en: small box}
ex: unã cutii, cuticã (cutii njicã), cu mãrdzeali-aroshi mplinã (angucitoari: aroida)
§ cutici/cutice (cu-tí-ci) sf cutitsi/cutitse (cu-tí-tsi) – (unã cu cuticã)
scamnu
scamnu (scám-nu) sn scamni/scamne (scám-ni) shi scamnuri (scám-nurĭ) –
1: momilã (ma multu di casã, cu andoapir i fãrã) faptã maxus tra s-shadã omlu; careclã;
2: unã soi di vurtsã cu dintsã di her cu cari s-cheaptinã hirili ncãrshiljati di lãnã;
3: cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii;
4: un gioc di cilimeanj;
5: thronlu pri cari shadi vãsiljelu tu dzãlili pisimi; thron; casa (loclu) iu s-aflã sh-di iu urseashti un om mari (vãsiljelu, dispoti, vizir, etc.); (fig:
1: scamnu = (i) thesea shi putearea di amirã i vãsilje; (ii) loclu (cãsãbãlu) iu sh-ari “scamnul” vãsiljelu; expr:
2: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
3: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri)
{ro: scaun; scaun cu pieptenuşi; sicriu; tron; sediu; joc de copii}
{fr: chaise; scardasse, carde; cercueil; thrône; siège; jeu enfantin}
{en: chair; card, carding brush; coffin; throne; seat (bishop); children’s game}
ex: tini yinj la noi, io tsã-l bag dinãpoi (angucitoari: scamnul); lja un scamnu shi shedz; suntu cãsi tsi nu au scamni (carecli); cãndu mulgu oili, picurarlji shed pri scamnuri (scamni di cheatrã); si sculã di pi scamnu shi acãtsã s-greascã cãtrã tuts deanvãrliga; trapsi ndreptu la scamnu shi shidzu; eara tamam oara, cãndu vrea-lj tragã scamnul, s-lu-aspindzurã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu easti lucru muljirescu; scamnu = vurtsã); aclji-marã vitsinili s-lj-agiutã la scamnu (vurtsa ti chiptinari hirili); mini sor, mi-ashteaptã scamnul (chivurea), tini sor, ti-ashteaptã soacra; cu scamnul (gioclu di cilimeanj); cicior di scamnu
(expr: soi vãsilicheascã) easti; noi, armãnjlji him soi di scamnu
(expr: soi di vãsilje); mi dush la scamnul a mitrupulitlui (casa di iu urseashti dispoti); amirãlu dipusi di pri scamnu (thron), bãgã hilj-su tu loclu a lui; si nsurã cu feata di-amirã shi dupã moartea-a amirãlui, intrã tu scamnu; s-alinã pi scamnul dumnescu di-amirã shi dumni tu loclu a tatã-sui; amirãlu inshi di pri scamnu
§ scãmnici (scãm-nícĭŭ) sn scãmnici/scãmnice (scãm-ní-ci) – scamnu njic
{ro: scăunel}
{fr: petite chaise}
{en: litlle chair}
sinduchi/sinduche
sinduchi/sinduche (sin-dú-chi) sf sinduchi (sin-dúchĭ) – cutii mari adratã ma multu di lemnu (metal, plasticã, carti groasã, etc.) tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri mãri sh-greali; sãnduchi, sfinduchi, sfenduchi; casonã (fig: sinduchi = (i) cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, cufciug, cutii, scamnu; (ii) lucrili shi paradzlji (paea, prica) tsi u-adutsi nveasta nauã cãndu s-mãritã; (iii) sinduchi = cutia dit truplu-a omlui (cheptul) tsi s-aflã namisa di gushi shi pãnticã sh-iu s-aflã inima, plimunjlji, hicatlu, etc.)
{ro: ladă; torace}
{fr: caisse en bois, coffre, malle; thorax}
{en: chest, bin, trunk; thorax}
ex: am un cal cu sumar: sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); li ari ncljisã tu sinduchi; mash di-unã sinduchi s-nu s-cãrteascã; tãcu sh-amirãlu shi s-hipsi tu sinduchi; s-ti bag tu-unã sinduchi cu-unã guvã; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz la tini; tsã ncarcã pri pãltãri sin-duchea; mortul l-bãgarã tu sinduchi (fig: chivuri); nu lu ncãpea sinduchea (fig: chivurea); lj-adusi sinduchi (fig: pai, pricã) avutã
§ sãnduchi/sãnduche (sãn-dú-chi) sf sãnduchi (sãn-dúchĭ) – (unã cu sinduchi)
§ sunduchi/sunduche (sun-dú-chi) sf sunduchi (sun-dúchĭ) – (unã cu sinduchi)
§ sfinduchi/sfin-duche (sfin-dú-chi) sf sfinduchi (sfin-dúchĭ) – (unã cu sindu-chi)
ex: adarã sfinduchi; amirãlu adusi unã sfinduchi ncljisã; intrã mulidea tu sfinduchea (fig: cheptul) a omlui; li bãgã shamintreili tu sfinduchi (fig: chivuri); dupã nã stãmãnã dishcljidi eara sfinduchea; tu pãntica-a porcului agru easti unã sfinduchi
§ sfenduchi/sfenduche (sfen-dú-chi) sf sfenduchi (sfen-dúchĭ) – (unã cu sinduchi)
§ sinduchitsã (sin-du-chí-tsã) sf sinduchitsã (sin-du-chí-tsã) – sinduchi njicã
{ro: lădiţă}
{fr: petite caisse}
{en: small trunk}
ex: am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu)