DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ahmageai/ahmageae

ahmageai/ahmageae (ah-ma-gĭá-i) sf ahmagei (ah-ma-gĭéĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; acmageai, eacmageai, ghirãchinã, yirãchinã, hirãchinã, hutã, hutcã, fiturishchi, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: ocljilj a ljei ca di ahmageai

§ acmageai/acmageae (ac-ma-gĭá-i) sf acmagei (ac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)

§ eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aito

aito (aĭ-tó) sm aitadz (aĭ-tádzĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; atsirã, ornji, vultur, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, xifter, ljipurar; (fig: aito = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour}
{en: eagle, vulture}

§ atsirã (á-tsi-rã) sf atsiri (á-tsi-ri) – (unã cu aito)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fiturishchi/fiturishche

fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) sf fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) – pulj (ma njic di ornji i vultur) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: apoi vulturlu la fiturishchi s-dusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hutã

hutã (hú-tã) sf huti/hute (hú-ti) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, ornji, utã, hutcã, schifter, xifter;
(expr: va s-ti lja huta = va s-mori)
{ro: şoim; vultur}
{fr: faucon; aigle}
{en: falcon; eagle}
ex: o, voi huti shi xifteri; s-alãncirã dauã huti (ornji) mãri

§ hutcã (hút-cã) sf hutchi/hutche (hút-chi) – (unã cu hutã)

§ utã (ú-tã) sf uti/ute (ú-ti) – (unã cu hutã)
ex: uta (vulturlu) ari ocljul pitrundzãtor; va s-ti lja uta
(expr: va s-mori)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pitrit1

pitrit1 (pi-trítŭ) sm pitrits (pi-trítsĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, fiturishchi
{ro: erete}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: pitritslji nj-au mãncatã multsã purunghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sãcol

sãcol (sã-cólŭ) sm sãcolj (sã-cólj) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, ubish, pitrit, shain, sfrindzel, fiturishchi
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: acatsã un buf shi un sãcol

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

schifter

schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)

§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel

§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)

§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu

§ xifter (csif-térŭ) sm xifteri (csif-térĭ) – (unã cu sifter)
ex: xifteri mushats; eara un tinir, un xifter (fig: un gioni om)

§ sfrindzel (sfrin-dzélŭ) sm sfrindzelj (sfrin-dzéljĭ) – pulj tsi s-hrãneashti cu pulj shi prici ma njits shi sh-u-adutsi multu cu shainlu sh-cu schifterlu (mash cã easti ma njic); sfrãntealj, sfrãm-tealj, chirchinec, yirac, yerac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shain

shain (shĭa-ínŭ) sm shainj (shĭa-ínjĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, yirac, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, sfrindzel, ubish, pitrit (fig: shain = om (mu-ljari) tsi easti ca un shain, multu gioni, tsi s-minã yii, cu-agunjii, etc.)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon, hawk}
ex: shain (yirac), tsi stai stri cheatrã nsus?; lai shain, lai pulj marat; atsel poati s-cunoascã, cã s-fatsi shain (yirac, yirãchinã), cãndu va, sh-ari alãgatã loc multu shainã (fig: gioni) muljari, nãsã-anvãrteashti tutã casa; ca shainã (fig: cu-agunjii, ayii) la sinlu-a lui si sãlãghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sifte

sifte (sif-té) sm siftedz (sif-tédzĭ) – prota vindeari dit unã dzuã faptã di un pãrmãteftu; nchisita di vindeari cu protlu lucru vindut; siftei, sefte, xifte
{ro: seftea}
{fr: première vente faite par un marchand}
{en: first sale made by a merchant}
ex: feci sifte

§ siftei/siftee (sif-té-i) sf siftei (sif-téĭ) – (unã cu sifte)
ex: nu lã ari faptã siftei nica

§ sefte (sef-té) sm seftedz (sef-tédzĭ) – (unã cu sifte)
ex: s-lji fatsim sefte (s-him protslji cari s-cumpãrãm tsiva di la el)

§ xifte (csif-té) sm xiftedz (csif-tédzĭ) – (unã cu sifte)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã