DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

boji2/boje

boji2/boje (bó-ji) sf boji/boje (bó-ji) – (tu grailu di Cljisura) cumatã (filii cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã (di-aradã, tra si s-mãcã) ma lishor; shinitsã, filii, xifari, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}
ex: talji-nj unã boji (filii) di pãni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumatã

cumatã (cu-má-tã) sf cumãts (cu-mắtsĭ) –
1: parti disfaptã (tãljatã, aruptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucatã, bucã, peatic; bucatã di pãni; filii (di pãni), grundã (di cash), xifari (di pãni);
2: grãn hertu, cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri, tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; colivã, pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi;
(expr:
1: va-l fac cumãts = va-l vatãm;
2: va-lj mãc cumata = va-l ved mortu (tra sã-lj si facã arãdzli la bisearicã, cu gãrnu, colivã); va-l vatãm)
{ro: bucată, felie (de pâine); colivă, pomană}
{fr: morceau, morceau de pain; colybes, aumône}
{en: piece, slice (of bread); alms}
ex: easi n cali cu cumata (bucata) di pãni; scoasi nã cumatã (bucatã) di cash, tsi u-avea ninga di-acasã; mãca cumãtsli di cash ca chetsrãli; si-nj dai stranjili a tali sh-unã cumatã di pãni; eara bun ca nã cumatã di-amalamã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; si-nj li disicã cumatã di cumatã (bucatã); cumatã (tsiva) s-nu-armãnã di nãsh; agiunlu cumãts (bucãts di pãni) anyiseadzã; nu vedz cã va nã mãcã cumata?
(expr: cã va nã vatãmã?); bagã-u strãmbã, cã va-lj mãc cumata (va lu-azvingu, va-l vatãm); va ts-u mãc cumata
(expr: va ti ved mortu); va nã mãcã cumata
(expr: va nã vatãmã); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts (s-u vatãmã)

§ cumãtici/cumãtice (cu-mã-tí-ci) sf cumãtici (cu-mã-tícĭ) – cumatã njicã
{ro: bucată mică, felie mică (de pâine)}
{fr: petit morceau, petit morceau de pain}
{en: small piece, small slice (of bread)} sx: dã-nj nã cumãtici (cumatã njicã) di pitã; lo un cutsut shi ts-lu tãlje filii, cumãtici-cumãtici; mãcã carnea tutã, di nu ts-alãsã nitsi cumãtici; pãnã s-agiungã la arãu, cumãtici di cumãtici nu-armasirã

§ cumãtush (cu-mã-túshĭŭ) sn cumãtushi/cumãtushe (cu-mã-tú-shi) – (unã cu cumãtici)
ex: lã tãlje cumãtushi (cumãts njits) la cama njitslji shi tsopi la cama mãrlji

§ cumãtisescu (cu-mã-ti-sés-cu) (mi) vb IV cumãtisii (cu-mã-ti-síĭ), cumãtiseam (cu-mã-ti-seámŭ), cumãtisitã (cu-mã-ti-sí-tã), cumãtisiri/cumãtisire (cu-mã-ti-sí-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu, lu-aspargu, etc.) cumãts un lucru; mbucãtsedz, mpartu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filii1/filie

filii1/filie (fi-lí-i) sf filii (fi-líĭ) – cumatã (di-aradã largã shi suptsãri, cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca, bunãoarã, pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã (di-aradã si s-mãcã) ma lishor; shinitsã, shunjitsã, xifari, boji, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}
ex: filii, filii (fãsh, fãsh) lu scoasirã; fãsh, filii li scoasirã; lja unã filii (cumatã) di carni; talji-nj nã filii (xifari) di pãni; lj-ded sh-unã filii di piponj; easti bunã filia (easti mari cumata) tsi-nj deadish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrceaclji/pãrceaclje

pãrceaclji/pãrceaclje (pãr-cĭá-clji) sf pãrceclji (pãr-cĭé-clji) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucatã, bucã, peatic, filii, xifari, etc.;
(expr: faptu pãrceclji; pãrceclji = faptu cumãts, disicat, dinjicat, dirinat, etc.)
{ro: bucată}
{fr: morceau}
{en: piece}
ex: cu inima pãrceclji
(expr: faptã cumãts, dinjicatã, disicatã, dirinatã, etc.) di dureari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shinitsã

shinitsã (shi-ní-tsã) sf shinitsã (shi-ní-tsã) – cumatã (cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã shi si s-mãcã ma lishor; shunjitsã, filii, xifari, boji, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}

§ shunjitsã (shĭu-njí-tsã) sf shunjitsã (shĭu-njí-tsã) – cumatã (shinitsã) di carni; fãshii (cumãts) di carni tãljatã maxus trã adrari pãstrãmã
{ro: bucată de carne}
{fr: morceau (tranche) de viande}
{en: piece (slice) of meat}
ex: feci nimaljlu shunjitsã sh-li nsãrai; u tradzi dupã nãsã ca shunjitsa (cumata di carni) cãnili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsopã

tsopã (tsó-pã) sf tsopi/tsope (tsó-pi) – cumatã mari di pãni; xifari, cumatã, bucatã
{ro: bucată mare de pâine}
{fr: grand morceau de pain}
{en: large piece of bread}
ex: cu tsopa di pãni si saturã un cãni; sh-lã tãlje cumãtushi la cama njitslji shi tsopi la cama mãrlji, sã s-saturã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã