DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surdisescu

surdisescu (sur-di-sés-cu) vb IV surdisii (sur-di-síĭ), surdiseam (sur-di-seámŭ), surdisitã (sur-di-sí-tã), surdisiri/surdisire (sur-di-sí-ri) –
1: vindu, xifac;
2: u lundzescu (sh-u amãn) fãtsearea-a unui lucru; (fig: surdisescu = es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; hiu lãndzit di diarii (cufoari); mi scoati nafoarã; nj-da cufoari; cufurescu, urdin, spriimnu)
{ro: vinde, lungi, tărăgăna}
{fr: vendre, traîner}
{en: sell, drag on}
ex: surdisit (vindut, xifeatsit) multã prãmãtii; nu surdisi (u tsãnu, lundzi, amãnã) multu shi, aestã aradã, s-asparsi; mi surdisi (fig: mi featsi s-es nafoarã, s-cufurescu) yitria tsi-nj deadi; mi surdisi multu (fig: nj-deadi unã mari cufurealã) aoaltari

§ surdisit (sur-di-sítŭ) adg surdisitã (sur-di-sí-tã), surdisits (sur-di-sítsĭ), surdisiti/surdisite (sur-di-sí-ti) –
1: tsi easti vindut, xifaptu;
2: tsi easti lundzit (amãnat) tra si s-facã
{ro: vindut, lungit, tărăgănat}
{fr: vendu, traîné}
{en: sold, dragged on}

§ surdisiri/surdisire (sur-di-sí-ri) sf surdisiri (sur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-surdiseashti tsiva (s-vindi, sã xifatsi, s-lundzeashti fãtsearea-a unui lucru)
{ro: acţiunea de a vinde, de a lungi, de a tărăgăna; vindere, lungire, tărăgănare}
{fr: action de vendre, de traîner}
{en: action of selling, of dragging on}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vindu

vindu (vín-du) (mi) vb III shi II vindui (vin-dúĭ), vindeam (vín-deámŭ), vindutã (vin-dú-tã), vindiri/vindire (vín-di-ri) shi vin-deari/vindeare (vin-deá-ri) – dau un lucru tsi am, tra s-ljau paradz trã el;
(expr:
1: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
2: ti vindi sh-ti-acumpãrã = ti-arãdi cu zboarãli;
3: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu cu multu giunatic;
4: nj-dau sh-cãmeasha di pri mini = tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l voi, mi fac multu curbani shi dau tut tsi am)
{ro: vinde}
{fr: vendre}
{en: sell}
ex: di la loarea-a Tisãliiljei, armãnjlji vindurã oili-a lor; tuti mulili s-li vindã; cari zburashti vindi, cari ascultã acumpãrã; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ vindut (vin-dútŭ) adg vindutã (vin-dú-tã), vinduts (vin-dútsĭ), vinduti/vindute (vin-dú-ti) – (lucru) tsi easti dat trã paradzlji loats trã el
{ro: vândut}
{fr: vendu}
{en: sold}

§ vindiri/vindire (vín-di-ri) sf vindiri (vín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi tsiva; vindeari
{ro: acţiunea de a vinde; vindere}
{fr: action de vendre}
{en: action of selling}

§ vindeari/vindeare (vin-deá-ri) sf vinderi (vin-dé-ri) – (unã cu vindiri)
ex: lji ntribã, disi au tsiva trã vindeari; s-easti cã yinlu lu-ari trã vindeari; hitsi, hitsi buni trã vindeari!; nu-ari grãn trã vindeari cu paradz, cã-l vindi cu minciunj

§ apuvindu (a-pu-vín-du) vb III shi II apuvindui (a-pu-vin-dúĭ), apuvindeam (a-pu-vín-deámŭ), apuvindutã (a-pu-vin-dú-tã), apuvindiri/apuvindire (a-pu-vín-di-ri) shi apuvindeari/apuvindeare (a-pu-vin-deá-ri) – vindu tut, tra s-ascap di tut tsi am (di-arada tuptani, cu-unã tinii ma njicã) shi s-nu-armãn cu tsiva; vindu tu soni; xifac, spãstrescu
{ro: vinde tot, lichida}
{fr: défaire, vendre complètement, liquider}
{en: sell everything, liquidate}
ex: apuvindui (vindui tu soni tut) umtul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zvercã

zvercã (zvér-cã) sf zvertsi (zvér-tsi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi di la gushi sh-cap; dupã cap; cheafã, ceafã, cãshingic, nucã, putil;
(expr:
1: zverca di sumar = partea di nãinti (ca unã cupã turnatã cu curlu nsus) a sumarlui;
2: bag zvercã = (i) mi ngrash; (ii) fac aveari, avutsãscu, acats cljag, bag seu;
3: nj-ljau (nj-u arup, nj-u frãngu) zverca di-aoa = (i) fug di-aoa agonja, ampaturlea, u-angan cãtsaua, li cãlescu; (ii) mi cãtãstrãpsescu, mi afãnsescu; mi prãpãdescu;
4: lã dau di (sti, pisti) zvercã (a oilor) = li xifac, li vindu;
5: u mãc (nj-intrã, mi lo) pi (pisti) zvercã = mi bati cariva; ljau un shcop;
6: ãlj cad pri zvercã = mi-angrec (tra s-facã tsiva), u leg tru greaua, bag ciciorlu;
7: armãn cu tsiva pristi zvercã = armãni s-lu fac mini lucrul;
8: l-ljau (lu-am) pri zvercã = lj-aduc mari taxirãts;
9: di sum casã, na-l pri measã, di pri measã vru sh-tu cergã, pãnã sh-adunã pri zvercã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-ifhãrãstiseashti cu putsãn)
{ro: ceafă}
{fr: nuque, cou}
{en: nape of the neck, back of the head}
ex: mizi shutsã zverca-a lui, ca luplu; sh-cãni, agiun nu-armãnj; ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; mi doari zverca c-arãtsii; ari zvercã sãnãtoasã; armasi cu hãrgili pristi zvercã
(expr: armasi ca s-li plãteascã el hãrgili); sh-lo zverca
(expr: fudzi, li dipinã, u-angãnã cãtsaua) di-aclo; lja-ts zverca
(expr: fudz) di-aoatsi; va-nj ljau zverca di-aoatsi
(expr: va fug di-aoatsi sh-va-nj mi duc diparti) cu tut mãdular; sh-u-avea cã va sh-lo zverca cãnili
(expr: fudzi, li cãrtsãni cãnili); arupi-ts zverca
(expr: fudz di-aoa); shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fudzirã ampatrulea) dratslji; sh-lo zverca
(expr: fudzi, s-afãnsi, s-prãpãdi); lã deadi di zvercã a oilor
(expr: li xifeatsi, li vindu); lã deadi pisti zvercã a ayinjlor
(expr: li vindu ayinjli); mãcã pri zvercã multi
(expr: l-bãturã ghini; lj-deadirã un shcop bun); nu lj-u intri pri zvercã
(expr: nu-lj dai un shcop tra s-ti-aducã-aminti); li mãts pri zvercã
(expr: eshti bãtut, mãts shcop); lj-deadi ndauã pisti zvercã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn