DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

lucru

lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)

§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}

§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)
ex: mutrea-ts (caftã-ts) lucurlu a tãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xen

xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã

§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã

§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?

§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen
{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã

§ xeanã (cseá-nã) sf xea-ni/xeane (cseá-ni) – stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lucru i hiintsã tsi nu easti-a atsilui tsi zburashti; axeanã, xinãtati, xinitii, xinitilji, strinãtati, curbeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zbor1

zbor1 (zborŭ) sn zboarã (zbŭá-rã) shi zboari/zboare (zbŭá-ri) – boatsea tsi u scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspu-nearea-a ljei tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi u avdi (u veadi scriarea); cuvendã, grai, grair, greai, grei, grii;
(expr:
1: zboarã cu mãduã = zboarã mintimeni, cu noimã;
2: nu grescu zbor = tac, nu zburãscu;
3: bag zbor; tsãn zbor = zburãscu (dinintea-a oaminjlor) la unã adunari;
4: bag zbor (bun, arãu) trã cariva = lj-dzãc (lji zburãscu) a unui trã cariva (s-lji facã tsiva, bun i arãu, s-lu arugheadzã, etc.);
5: easi zborlu = s-avdi prit lumi;
4: dau zbor = tãxescu, zburãscu;
6: nu nj-es dit zbor; nj-tsãn zborlu (dat); nu-nj calcu zborlu = va fac atseali tsi-am tãxitã, tsi ts-am dzãsã;
7: nu shed pi zbor, nu-nj tsãn zborlu, nj-calcu zborlu = nu fac atsea tsi-am dzãsã, tsi-am tãxitã;
8: nu es dit zborlu-a tãu = va ti-ascultu, va s-fac ashi cum ãnj dzãts;
9: pi-iu lj-easi zborlu, lj-easi sh-suflitlu = nu sh-calcã zborlu;
10: nj-cadi zborlu mpadi = geaba ded zbor, cã nu hiu ascultat, nu-nj si fac atseali tsi caftu, tsi voi;
11: zborlu imnã, urdinã = grailu treatsi, s-arãspãndeashti, di la om la om;
12: fac zbor, hiu pi-un zbor (cu cariva) = apufãsescu, mi aduchescu, hiu sinfuni (cu cariva);
13: pitrec zbor = dzãc tsiva a unui om cu boatsea (i ngrãpsescu tsiva tu-unã carti tsi lj-u dau) shi-l pitrec si s-ducã s-lji spunã idyiul lucru a unui altu om (i s-lji da cartea ngrãpsitã);
14: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
15: (alasã) zbor di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
16: nigrit zborlu; niscos zborlu (din gurã) = cum easi grailu din gurã; cum bitiseashti zburãrea; unãshunã;
17: nu ncapi zbor, nu va zbor = sigura, fãrã di-altã;
18: zborlu dauã nu-nj si fatsi = atseali tsi dzãc suntu totna ascultati fãrã nitsiunã cãtigursiri di la vãr;
19: di zbor-zbor, agiundzi la fuljor = cu un zbor sh-cu altu s-agiundzi la nciupari, la ncãceari, la-acãtsari di per)
{ro: vorbă, cuvânt}
{fr: mot, parole, visite, réunion, discours, promesse, accord, rumeur}
{en: word, visit, reunion, speech, promise, accord, rumor}
ex: zborlu atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; zboari multi, ftohi mari; zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; zborlu arãu, i ca gugoshlu; zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; zboarã cu mãduã
(expr: mintimeni); di zbor, zbor, easi cãvgãlu; dupã zbor (cum zburashti), dupã purtari; zborlu adutsi zbor; bãgã zbor
(expr: zburã dinintea-a oaminjlor) la bisearicã; s-hibã doilji pi un zbor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn