|
|
xana
RO:mai - în expresii negative … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:49637>2014-05-14 22:31:17.486083 »
xana
xana (csa-ná) adv (zbor ahoryea) shi “xana-“ (csa-na-) prifixu tsi s-bagã nãintea-a verbilor – diznou, diznãu, eara, earã, ear, pali, mata, nãpoi
{ro: iarăşi, din nou}
{fr: de nouveau}
{en: again}
ex: nu-l xana-vedz (nu-l mata vedz, nu-l vedz diznou); va xana-yin (eara va s-yin, va s-yin nãpoi) la voi; xana-herbu (herbu diznou) carnea; xana-talj; s-turnã xana (diznou); s-nu xana-ishits (s-nu mata ishits); xana-dzãtsea (dzãtsea diznou); s-nu-l xana-veadã (s-nu-l mata veadã altã oarã)
deftir
deftir (déf-tirŭ) num, adg deftirã (déf-ti-rã), deftiri (déf-tirĭ), deftiri/deftire (déf-tirŭ) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (ljei); doilu, andoilu (andoaua, andaua)
{ro: al doilea, a doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: deftira oarã (andaua) oarã
§ deftira (déf-ti-ra) adv – andaua (deftira) oarã; ninga unãoarã; diznou, diznãu, eara, earã, ear, pali, xana, mata, nãpoi
{ro: a doua oară, din nou}
{fr: la deuxième fois}
{en: a second time, again}
§ diftursescu (dif-tur-sés-cu) vb IV diftursii (dif-tur-síĭ), difturseam (dif-tur-seámŭ), diftursitã (dif-tur-sí-tã), diftursiri/diftursire (dif-tur-sí-ri) – fac un lucru diznou (andaua oarã); xanafac
{ro: repeta}
{fr: répéter}
{en: repeat}
ex: diftursi (trapsi andaua oarã) shi-l vãtãmã
§ diftursit (dif-tur-sítŭ) adg diftursitã (dif-tur-sí-tã), diftursits (dif-tur-sítsĭ), diftursiti/diftursite (dif-tur-sí-ti) – tsi easti faptu andaua oarã
{ro: repetat}
{fr: répété}
{en: repeated}
§ diftursiri/diftursire (dif-tur-sí-ri) sf diftursiri (dif-tur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti adrat andaua oarã
{ro: acţiunea de a repeta; repetare}
{fr: action de répéter}
{en: action of repeating}
diznou
diznou (diz-nóŭ) adv – ninga unãoarã; diznãu, eara, earã, ear, pali, xana, mata, nãpoi
{ro: iar, iarăşi, din nou}
{fr: mais, de nouveau, encore}
{en: again, anew}
ex: mi vidzui diznou (eara, pali, nãpoi) tu muntsã; diznou caftã (xana-caftã) si s-ducã n hoarã; lj-spusi diznou (eara) a sor-sai; ma diznou (pali) ncãlicash; sfulgul cãdzu diznou; lj-crui s-lji facã fustani diznou (eara); tuti li ari diznou
§ diznãu (diz-nắŭ) adv – (unã cu diznou)
eara
eara (ĭá-ra) cong shi adv – ninga unãoarã; earã, ear, diznou, diznãu, pali, xana, mata, nãpoi; shi
{ro: iar, iarăşi, din nou}
{fr: mais, de nouveau, encore}
{en: again, anew}
ex: eara (nãpoi, diznou) plãndzi; eara (shi) cãndu vidzu hilj-su cã lu-aduc pi bratsi, zghili nãoarã sh-cãdzu di pri cicioari
§ earã (ĭá-rã) cong shi adv – (unã cu eara)
§ ear (ĭár) cong shi adv – (unã cu eara)
ex: nu pot tra s-li-angan ear (diznou)
mata
mata (má-ta) adv – tsi s-fatsi ninga nãoarã; tsi easti di primansus; tsi easti ma multu; eara, diznou, pali, xana, nãpoi; ma
{ro: din nou}
{fr: de nouveau, encore}
{en: again}
ex: mata (eara, diznou) vinjish acasã?; mata nã scrisi; nu s-mata (nu s-ma) vidzu cu el; va mata (va ma) pitrec sh-alti lucri; ti mirindi ti mata dutseai (ti dutseai eara)
nãpoi
nãpoi (nã-pói) adv –
1: tsi s-aflã dupã cariva i tsiva; tsi nu easti nãinti ma dupã; tsi easti dinãpoea-a omlui;
2: tsi s-fatsi ninga nãoarã; napoi, nipoi, dupã, eara, diznou, pali, xana, ninga, cu tuti-aesti, etc.;
(expr:
1: ma nãpoi = ma amãnat, dupã tsi treatsi niheamã chiro;
2: dau nãpoi = nu cutedz s-lu fac (un lucru), nu voi s-lu fac)
{ro: înapoi, după, iarăşi, totuşi, etc.}
{fr: en arrière, derrière, aprés, ensuite, de nouveau, pourtant, toutefois, etc.}
{en: back, behind, after, again, nevertheless, etc.}
ex: sh-nãinti (dininti) arãu, sh-nãpoi ma lai; nãpoea a lui (dupã el, dinãpoea a lui) suntu njilj di oaminj cari va s-caftã sãndzili; moasha adãrã pita, u dusi la cireap, s-coapsi shi u-adusi nãpoi (diznou; icã tu loclu iu u-avea adratã) acasã; aspãreat s-trapsi nãpoi; nãpoi (diznou; icã dupã el, pristi pãltãri) mutritã arucã; ninga fug nãpoi (di-aclo di-iu vinj; icã diznou) nsus; nãpoi (earã) vinjish?; nãpoi (diznou) mi dush; agrinjli tsi suntu agrinj, sh-nãpoi (sh-cu tuti-aesti) fumealja nu sh-u-alasã; fã-ti nãpoi! (nu ninti, imnã cãtrã nãpoi); el nu s-da nãpoi
(expr: sta pri loc; icã el va (nu s-aspari) s-lu facã un lucru)
§ napoi (na-pói) adv – (unã cu nãpoi)
ex: ma napoi (ma amãnat) earã s-mindui; omlu cu minti mutreashti cãtinãoarã sh-napoi
§ nipoi (ni-pói) adv – (unã cu nãpoi)
§ dinãpoi (di-nã-pói) adv –
1: tsi s-aflã dupã cariva i tsiva; tsi nu easti nãinti ma dupã; tsi easti dinãpoea-a omlui;
2: deanumirea, pi pãltãri;
(expr: l-bag dinãpoi = lu-aurlu, lu cãtigursescu, l-vãryescu, lu-agunescu, etc.)
{ro: înapoi, după, etc.; pe/la spate}
{fr: en arrière, derrière, aprés, etc.; sur ses épaules}
{en: back, behind, after, etc.; on his shoulders, on his back}
ex: armasi dinãpoi; nu-i vãrnu s-lu lja dinãpoi (di nãpoi, dit chirolu di ma ninti; icã expr: s-lu ncaci); pãnã ma dinãpoi (nãpoi, tu soni); cara bagã luplu dinãpoi
(expr: lu-aguneashti luplu); nu ai perci dinãpoi (di nãpoea-a caplui)
§ dãnãpoi (dã-nã-pói) adv – (unã cu dinãpoi)
pali/pale
pali/pale (pá-li) cong – ninga nãoarã; eara, earã, ear, diznou, diz-nãu, mata, xana, nãpoi
{ro: iarăşi, din nou}
{fr: de nouveau, une deuxième foi, encore une fois}
{en: again, once again}
ex: pali (earã, diznou) va s-yin; pali nu lã yinea s-pistipseascã; nã dzuã pali (earã), cum lucra, nu shtiu cum trapsi; u dzãsh sh-u dzãc pali
psar
psar (psárŭ) adg psarã (psá-rã), psari (psárĭ), psari/psare (psá-ri) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; griv, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur; (fig: psar (sm, sf) = cal griv)
{ro: sur}
{fr: gris}
{en: gray, grey}
ex: tritsea alãganda pi-a lui psar (fig: cal griv); vrutlu-lj psar (fig: cal griv) nu-l xana-vedz
§ psãric (psã-rícŭ) adg psãricã (psã-rí-cã), psãrits (psã-rítsĭ), psãritsi/psã-ritse (psã-rí-tsi) – hromã tsi da ca pri psar; grivãnush; (fig: psãric (sm, sf) = cal psar njic)
{ro: brumăriu}
{fr: de couleur tirant sur le gris}
{en: grayish}
ex: cu doi calj psãrits