|
|
vãrzã
vãrzã (vắr-zã) sf pl(?) – loclu iu easti agudit cariva
{ro: locul unde este lovit, atins cineva}
{fr: endroit où on est frappé, atteint}
{en: place where somebody receives a blow}
cucean1
cucean1 (cu-cĭánŭ) sm cuceanj (cu-cĭánjĭ) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; geahtu
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tut-deauna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); dada featsi mãcari di carni cu cucean
geahtu
geahtu (gĭáh-tu) sn geahti/geahte (gĭáh-ti) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; cucean
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: frãndzãli di geahtu suntu buni sh-trã mãcari sh-trã yitrii
verdzu
verdzu (vér-dzu) sn veardzã (veár-dzã) shi verdzã (vér-dzã) shi verdzuri (vér-dzurĭ) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu di moari; cucean, geahtu; (fig: verdzu = cap acupirit cu-unã cealmã)
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); mãcãm carni cu verdzu; nã featsi pãstrãmã cu verdzu; lu vidzush verdzul (fig: atsel cu caplu-acupirit cu-unã cealmã) tsi tricu?
§ verdzu di moari (vér-dzu-di-moá-ri) sn veardzã di moari (veár-dzã-di-moá-ri) shi verdzã di moari (vér-dzã-di-moá-ri) shi verdzuri di moari (vér-dzurĭ-di-moá-ri) – (unã cu verdzu)
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: verdzul di moari); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: verdzul di moari); tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul di moari); vidzu un verdzu di moari
yeachii/yeachie
yeachii/yeachie (yĭa-chí-i) sf yeachii (yĭa-chíĭ) – cumatã njicã di pãndzã pri cari s-ari teasã unã alifii (mihlemi) sh-cari s-bagã pristi unã aranã, tra s-u-afireascã shi s-nu-acatsã pronj; yeachiuã, ghea-chiuã, plastur, tsirot
{ro: plasture}
{fr: emplâtre}
{en: plaster}
ex: lj-bãgã nã yeachii tu iljii; yeachia-lj vindicã pleaga
§ eachii/ea-chie (ĭa-chí-i) sf eachii (ĭa-chíĭ) – (unã cu yeachii)
§ yeachiuã (yĭa-chí-ŭã) sf yeachii (yĭa-chíĭ) – (unã cu yeachii)
§ ghea-chiuã (ghĭa-chí-ŭã) sf fãrã pl – yitrii faptã dit aloat, oauã, arãchii sh-cucean
{ro: medicament făcut din aluat cu ouă, rachiu şi varză}
{fr: médicament fait de pâte, d’oeufs, d’eau-de-vie et du choux}
{en: medicine made of dough, eggs, brandy and cabbage}