DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

vurtsã

vurtsã (vúr-tsã) sf vurtsã (vúr-tsã) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.) sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; fãrci, furci, cetcã;
(expr: vurtsa-a porcului = perlu di pri pãltãrli-a porcului)
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}

§ furci/furce (fúr-ci) sf furci/furce (fúr-ci) – (unã cu vurtsã)

§ fãrci/fãrce (fắr-ci) sf fãrci/fãrce (fắr-ci) – (unã cu vurtsã)

§ vurtsusescu (vur-tsu-sés-cu) (mi) vb IV vurtsusii (vur-tsu-síĭ), vurtsuseam (vur-tsu-seámŭ), vurtsusitã (vur-tsu-sí-tã), vurtsusi-ri/vurtsusire (vur-tsu-sí-ri) – dau (frec) cu vurtsa; dau stranjili cu vurtsa tra s-li cur di per (shilji, etc.)
{ro: peria}
{fr: brosser}
{en: brush}
ex: sh-vurtsusea (sh-li dãdea cu vurtsa) stranjili

§ vur-tsusit (vur-tsu-sítŭ) adg vurtsusitã (vur-tsu-sí-tã), vurtsusits (vur-tsu-sítsĭ), vurtsusiti/vurtsusite (vur-tsu-sí-ti) – (stranj, om, etc.) tsi easti dat (fricat) cu vurtsa
{ro: periat}
{fr: brossé}
{en: brushed}

§ vurtsusiri/vurtsusire (vur-tsu-sí-ri) sf vurtsusiri (vur-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vurtsuseashti
{ro: acţiunea de a peria}
{fr: action de brosser}
{en: action of brushing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

xistrii/xistrie

xistrii/xistrie (csis-trí-i) sf xistrii (csis-tríĭ) – hãlati (soi di cheaptin) cu cari s-curã (s-cheaptinã) perlu-a prãvdzãlor (ma multu a caljlor); histrii, sistrã
{ro: ţesală}
{fr: étrille}
{en: curry, horse-comb}

§ histrii/histrie (his-trí-i) sf histrii (his-tríĭ) – (unã cu xistrii)

§ sistrã (sís-trã) sf sistri/sistre (sís-tri) – (unã cu xistrii)

§ xistrã (csís-trã) sf xistri/xistre (csís-tri) – hãlati (soi di cutsut) cu cari s-aradi di-aloat cãpistearea dupã frimintari; hãlati cu cari s-aradi fatsa-a unui lucru (di murdãrilji, di gljatsa di pri geami, di bueaua veaclji di pri lemnu, di coaja di pri pãtãts, etc.); histrã, rendã, rendi, rendzã, arendã, arendzã
{ro: răzuitoare}
{fr: râcloir, râpe}
{en: scraper}

§ histrã (hís-trã) sf histri/histre (hís-tri) – (unã cu xistrã)

§ xistrisescu (csis-tri-sés-cu) vb IV xistrisii (csis-tri-síĭ), xistriseam (csis-tri-seámŭ), xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) – cur (cheaptin, vurtsusescu) chealea-a unei pravdã (di-aradã un cal) cu xistria; sistrisescu, histrisescu
{ro: ţesăla}
{fr: étriller}
{en: curry (horse)}

§ xistrisit (csis-tri-sítŭ) adg xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisits (csis-tri-sítsĭ), xistrisiti/xistrisite (csis-tri-sí-ti) – (pravdã) tsi easti curatã (chiptinatã, vurtsusitã) cu xistria; sistrisit, histrisit
{ro: ţesălat}
{fr: étrillé}
{en: curried (horse)}

§ xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) sf xistrisiri (csis-tri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã easti xistrisitã; sistrisiri, histrisiri, timari
{ro: acţiunea de a ţesăla; ţesălare}
{fr: action d’étriller}
{en: action of currying (horse)}

§ nixistrisit (nic-sis-tri-sítŭ) adg nixistrisitã (nic-sis-tri-sí-tã), nixistrisits (nic-sis-tri-sítsĭ), nixistrisiti/nixistrisite (nic-sis-tri-sí-ti) – (pravdã) tsi nu easti xistrisitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn