DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cetcã

cetcã (cét-cã) sf cettsi/cettse (cét-tsi) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.), sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurtsã, fãrci, furci
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}
ex: scuturã-nj stranjili cu cetca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

per1

per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scamnu

scamnu (scám-nu) sn scamni/scamne (scám-ni) shi scamnuri (scám-nurĭ) –
1: momilã (ma multu di casã, cu andoapir i fãrã) faptã maxus tra s-shadã omlu; careclã;
2: unã soi di vurtsã cu dintsã di her cu cari s-cheaptinã hirili ncãrshiljati di lãnã;
3: cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii;
4: un gioc di cilimeanj;
5: thronlu pri cari shadi vãsiljelu tu dzãlili pisimi; thron; casa (loclu) iu s-aflã sh-di iu urseashti un om mari (vãsiljelu, dispoti, vizir, etc.); (fig:
1: scamnu = (i) thesea shi putearea di amirã i vãsilje; (ii) loclu (cãsãbãlu) iu sh-ari “scamnul” vãsiljelu; expr:
2: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
3: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri)
{ro: scaun; scaun cu pieptenuşi; sicriu; tron; sediu; joc de copii}
{fr: chaise; scardasse, carde; cercueil; thrône; siège; jeu enfantin}
{en: chair; card, carding brush; coffin; throne; seat (bishop); children’s game}
ex: tini yinj la noi, io tsã-l bag dinãpoi (angucitoari: scamnul); lja un scamnu shi shedz; suntu cãsi tsi nu au scamni (carecli); cãndu mulgu oili, picurarlji shed pri scamnuri (scamni di cheatrã); si sculã di pi scamnu shi acãtsã s-greascã cãtrã tuts deanvãrliga; trapsi ndreptu la scamnu shi shidzu; eara tamam oara, cãndu vrea-lj tragã scamnul, s-lu-aspindzurã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu easti lucru muljirescu; scamnu = vurtsã); aclji-marã vitsinili s-lj-agiutã la scamnu (vurtsa ti chiptinari hirili); mini sor, mi-ashteaptã scamnul (chivurea), tini sor, ti-ashteaptã soacra; cu scamnul (gioclu di cilimeanj); cicior di scamnu
(expr: soi vãsilicheascã) easti; noi, armãnjlji him soi di scamnu
(expr: soi di vãsilje); mi dush la scamnul a mitrupulitlui (casa di iu urseashti dispoti); amirãlu dipusi di pri scamnu (thron), bãgã hilj-su tu loclu a lui; si nsurã cu feata di-amirã shi dupã moartea-a amirãlui, intrã tu scamnu; s-alinã pi scamnul dumnescu di-amirã shi dumni tu loclu a tatã-sui; amirãlu inshi di pri scamnu

§ scãmnici (scãm-nícĭŭ) sn scãmnici/scãmnice (scãm-ní-ci) – scamnu njic
{ro: scăunel}
{fr: petite chaise}
{en: litlle chair}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vurtsã

vurtsã (vúr-tsã) sf vurtsã (vúr-tsã) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.) sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; fãrci, furci, cetcã;
(expr: vurtsa-a porcului = perlu di pri pãltãrli-a porcului)
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}

§ furci/furce (fúr-ci) sf furci/furce (fúr-ci) – (unã cu vurtsã)

§ fãrci/fãrce (fắr-ci) sf fãrci/fãrce (fắr-ci) – (unã cu vurtsã)

§ vurtsusescu (vur-tsu-sés-cu) (mi) vb IV vurtsusii (vur-tsu-síĭ), vurtsuseam (vur-tsu-seámŭ), vurtsusitã (vur-tsu-sí-tã), vurtsusi-ri/vurtsusire (vur-tsu-sí-ri) – dau (frec) cu vurtsa; dau stranjili cu vurtsa tra s-li cur di per (shilji, etc.)
{ro: peria}
{fr: brosser}
{en: brush}
ex: sh-vurtsusea (sh-li dãdea cu vurtsa) stranjili

§ vur-tsusit (vur-tsu-sítŭ) adg vurtsusitã (vur-tsu-sí-tã), vurtsusits (vur-tsu-sítsĭ), vurtsusiti/vurtsusite (vur-tsu-sí-ti) – (stranj, om, etc.) tsi easti dat (fricat) cu vurtsa
{ro: periat}
{fr: brossé}
{en: brushed}

§ vurtsusiri/vurtsusire (vur-tsu-sí-ri) sf vurtsusiri (vur-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vurtsuseashti
{ro: acţiunea de a peria}
{fr: action de brosser}
{en: action of brushing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã