DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãmcichi/cãmciche

cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili

§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)

§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvurdã

cuvurdã (cu-vur-dắ) adg cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji), cuvurdadz (cu-vur-dádzĭ), cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã, atseali tsi ari; tsi easti cu mãna largã; giumertu, livendu, filotim, galantom, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}

§ cuvãrdã (cu-vãr-dắ) adg cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji), cuvãrdadz (cu-vãr-dádzĭ), cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji) – (unã cu cuvurdã)

§ cuvurdãlãchi/cuvurdãlãche (cu-vur-dã-lắ-chi) sf cuvurdãlãchi (cu-vur-dã-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filotim

filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã

§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}

§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)

§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}

§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}

§ filu-timisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) sf filutimisiri (fi-lu-ti-mi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-filutimiseashti, s-aspuni filotim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrbaci1

gãrbaci1 (gãr-bá-cĭŭ) sn gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã s-agudescu dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji tsi nu-ascultã; cãrbatsã, zvici, vurdal, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet, gourdin, cravache}
{en: whip, lash}
ex: anãltsã gãrbacilu (zvicilu, shcoplu) shi-l bãtu; tu loc di cal, gãrbaci s-lji dats; l-bãtu ghini cu gãrbacilu, cã lj-avea multã inati

§ gãrba-ci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – (unã cu gãrbaci1)
ex: trãtse lu-agudeshti cu gãrbacea? (cãmcichea?)

§ cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf cãrbãts (cãr-bắtsĭ) – (unã cu gãrbaci1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumertu

giumertu (gĭu-mér-tu) adg giumertã (gĭu-mér-tã), giumertsã (gĭu-mér-tsã), giumerti/giumerte (gĭu-mér-ti) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; (om) cu mãna largã; cuvurdã, livendu, filotim, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}
ex: armãnlu easti giumertu (cuvurdã, filotim); tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di cãbili si sh-da suflitlu; Dumnidzã fu giumertu (sãlghit, filotim)

§ giumertlãchi/giu-mertlãche (gĭu-mert-lắ-chi) sf giumertlãchi (gĭu-mert-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; giumertsãlji, cuvurdãlãchi, filutimii, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}
ex: shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn

§ giumertsãlji/giu-mertsãlje (gĭu-mer-tsắ-lji) sf giumertsãlj (gĭu-mer-tsắljĭ) – (unã cu giumertlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tombul

tombul (tóm-bulŭ) sn tombuli/tombule (tóm-bu-li) – unã fãshi di pãndzã shutsãtã (un bãrnu, unã distimeli shutsãtã, etc.) cu cari s-agudeashti ca cu cãmcichea (zvicilu, gãrbacea), tu un agioc di cilimeanj (cu tombulu); tombu, zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi;
(expr: am tombulu tu mãnã = am mini putearea ta s-fac tsi voi)
{ro: bici}
{fr: espèce de fouet fait de bandes de toile et employé dans des jeux d’enfants}
{en: some kind of a whip made of a band of cloth, used in a children’s game}
ex: va-l ljau sh-io tombulu tu mãnã
(expr: va-nj yinã sh-a njia oara s-am putearea)

§ tombu (tóm-bu) sn tomburi (tóm-burĭ) – (unã cu tombul)

§ tombular (tom-bu-lárŭ) sm tombulari (tom-bu-lárĭ) – cilimeanlu (giucãtorlu dit agioclu di njits, “cu tombulu”) tsi ari tombulu tu mãnã
{ro: copilul cu biciul în mână la jocul “cu tombulu”}
{fr: le garçon avec le fouet à la main, dans le jeu “cu tombulu”}
{en: the child with the whip in his hand, in the game “cu tombulu”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vurdal

vurdal (vúr-dal) sn vurdali/vurdale (vúr-da-li) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: vână de bou, bici}
{fr: nerf de boeuf, fouet}
{en: whip, lash}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zvici

zvici (zvícĭŭ) sn zvici/zvice (zví-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: lu-agudi cu zvicilu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã