DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

slab1

slab1 (slábŭ) sm fãrã pl – harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu hibã bun (s-hibã arãu); harea tsi pãrãstiseashti arãulu; slabã, arãu, rãu, lãeatsã, taxirati
{ro: rău}
{fr: mal, inconvénient}
{en: evil}
ex: di-i trã slab (arãu, lucrili slabi), lãilji s-nji bag; nu lj-adusi vãrnu slab (arãu); omlu tu slab (lãeatsã) caftã oaminj sh-pãrigurii; lj-am faptã vãr slab (lãeatsã, lucru-arãu) di nu yini s-mi veadã

§ slabã (slá-bã) sf slabi/slabe (slá-bi) – hui urutã tsi poati s-u aibã un om; nvitsãturã urutã; harea tsi-l fatsi omlu s-hibã arãu; slab, arãu, rãu, hui, etc.
{ro: rău, apucătură rea}
{fr: habitude mauvaise}
{en: bad habit}
ex: slaba-a lui (huea-a lui urutã) acreashti oarã di oarã; n casã ari tuti slabili (lucrili slabi, taxirãtsli, lãngorli)

§ slab2 (slábŭ) adg slabã (slá-bã), slaghi (slághĭ), slabi/slabe (slá-bi) – sab, sclab;
1: tsi nu easti gras; tsi easti macru; tsi easti fãrã puteari; adinat, atih, zãif, zãifcu;
2: tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti, arali; tsi ari hãri uruti (lãi, nibuni); arãu, lai, zãif, zãifcu, tihilai, afishcu, nibun, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.
{ro: slab; rău}
{fr: maigre, faible; mauvais, méchant}
{en: lean, weak; bad, wicked, evil}
ex: tatã-tu slab (tsi nu easti gras), fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); oili a lui, s-li suflai, cãdea mpadi: ahãntu slabi (adinati) eara; soarili slab (adinat) lu-arup sudori; nu-i lucru slab (arãu) s-nidzem aclo; easti un om slab (arãu, piricljos); sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, urutã); carnea easti slabã (macrã); di om slab (arãu), largu; ti bati, easti om slab (om arãu); slab (greu, arãu) njardzi lucrul; avea un om tsi lu ntriba sh-trã bun sh-trã slab (lucri nibuni); shi-lj dzãtsi, cã lucru slab (arãu, nibun) curã tu mesi; adunã di earba-aestã sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, greauã); tu vãsilia-a lui, om fur sh-om slab (arãu) nu bãna; shedz, bune, shedz, slabe!; tuts furlji sh-tuts lãilji shi slaghilji (arãilji) oaminj; om slab (arãu) nu hiu, arãu nu-am faptã la vãrnã; s-aleagã cari-i bunlu shi sã-lj pitreacã slablu (atsel tsi nu-i bun, nibunlu) nãpoi

§ sclab (sclábŭ) adg sclabã (sclá-bã), sclaghi (sclághĭ), sclabi/sclabe (sclá-bi) – (unã cu slab)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vombir

vombir (vóm-birŭ) sm, sf vombirã (vóm-bi-rã) shi voambirã (vŭám-bi-rã), vombiri (vóm-birĭ), vombiri/vombire (vóm-bi-ri) shi voambiri/voambire (vŭám-bi-ri) – hiintsã (om) dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminjlji yii; njic cari (tu pãrmitili dit lao) nu s-ari pãtidzatã shi s-featsi, dupã moarti, unã-ahtari hiintsã; vampir, vãrcolac, vurcolac, vurculac;
(expr:
1: easti un vombir = easti un om multu-arãu, ca un vombir!;
2: suptu di vombiri = tsi easti multu slab; tsi ari slãghitã multu)
{ro: vampir}
{fr: vampire; enfant non baptisé et devenu après sa mort un vampire}
{en: vampire; child who has not been baptised and who became, after death, a vampire}
ex: atsel easti vombir shi-sh mãcã pãrintsãlj; ca suptu di vombiri; na iu lã s-featsi un njic shi atsel s-hibã featã vombirã!; amãyili ali vombiri nu s-acãtsa di nãs; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã; lj-vinji a lui ergu, cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; va mi chearã cãtsaua di vombirã; featã s-hibã shi las s-hibã voambirã (fig: arauã ca un vombir); tsi vombir (fig: arã, ca un vombir) ficior ari!

§ vampir (vam-pírŭ) sm, sf vampirã (vam-pí-rã), vampiri (vam-pírĭ), vampiri/vampire (vam-pí-ri) – (unã cu vombir)

§ vumbirlãchi (vum-bir-lắ-chi) sf vumbirlãchi (vum-bir-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva s-hibã un vombir; (fig: vumbirlãchi = harea tsi-l fatsi un om tra s-hibã multu-arãu; purtarea tsi u-ari un om vombir)
{ro: atitudine de vampir}
{fr: action ou attitude qui charactérise un “vombir”; méchanceté}
{en: character of a “vombir”; wickedness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã