DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

baligã

baligã (bá-li-gã) sf bãlidz (bắ-lidzĭ) – cãcat di pravdã (cal, gumar, oai, etc.);
(expr:
1: (om tsi easti) baligã = (om tsi easti) multu moali, slab, ca baliga;
2: mãc baligã = zburãscu glãrinj; mãc cãcat)
{ro: balegă}
{fr: crotte, fiente, excrément}
{en: excrement, dropping (cattle, horse, sheep), dung, manure}
ex: arucã baligã; dusi la ayini multi turlii di baligã; omlu aestu esti baligã
(expr: multu moali, slab); cu tsarã amisticatã cu bãlidz di calj i di boi, noi aundzem pizuljili

§ bãligos (bã-li-gósŭ) adg bãligoasã (bã-li-gŭá-sã), bãligosh (bã-li-góshĭ), bãligoasi/bãligoase (bã-li-gŭá-si) – tsi easti cu multi bãlidz; tsi s-baligã multu
{ro: băligos}
{fr: avec excrément (des animaux), crotté, fienté}
{en: with dung, with manure}
ex: easti loc bãligos (cu multi bãlidz)

§ balig (bá-ligŭ) (mi) vb I bãligai (bã-li-gáĭ), bãligam (bã-li-gámŭ), bãligatã (bã-li-gá-tã), bãligari/bãligare (bã-li-gá-ri) – (trã prãvdzã) s-cacã baligã; mbalig;
(expr:
1: l-balig pri cariva = nu-l tinjisescu cum lipseashti pri cariva, l-prusvulusescu, l-lãvushescu, l-fac di di-arshini, etc.;
2: balig un loc (ayinji, grãdinã, etc.) = bag baligã tu-un loc tra s-lu ngrash, s-lu fac ma bun tr-atseali tsi am siminatã;
3: nj-si baligã tu pungã = nj-da paradz, amintu paradz)
{ro: băliga}
{fr: fienter (en parlant des animaux)}
{en: dung, shit (cattle)}
ex: s-baligã nã mulã; nj-si bãligã calu n cali; lj-si bãligã tu pungã
(expr: lj-deadi, amintã paradz)

§ bãligat (bã-li-gátŭ) adg bãligatã (bã-li-gá-tã), bãligats (bã-li-gátsĭ), bãligati/bãligate (bã-li-gá-ti) – (pravdã) tsi s-ari bãligatã; (loc) iu s-ari bãligatã unã pravdã
{ro: băligat}
{fr: fienté (en parlant des animaux)}
{en: dunged, shit (cattle)}

§ bãligari/bãligare (bã-li-gá-ri) sf bãligãri (bã-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-baligã nã pravdã; mbãligari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

damcã2

damcã2 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – hãlati cari, cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi aspuni cã cartea nu easti calpã (nu easti minciunoasã); simnãtor, vulã, miuri, muhuri, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: s-vã bag vula, damca dinãpoi; lj-bãgã damca (l-giudicã)

§ dãmcu-sescu2 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – bag unã vulã (damcã) pri unã carti; vulusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: dãmcusea-l (vulusea-l)

§ dãmcusit2 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusi-ti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, sfãrhi-dat, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}

§ dãmcusiri2/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un dãmcuseashti tsiva; vulusiri, sfãrhidari, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de sceller, de cacheter}
{en: action of sealing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

miuri/miure

miuri/miure (mi-ú-ri) sf miuri (mi-úrĭ) – hãlati cari alasã un semnu (cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã) shi aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; mihuri, muhuri, simnãtor, vulã, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu, pecete}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}

§ mihuri/mihure (mi-hú-ri) sf mihuri (mi-húrĭ) – (unã cu miuri)
ex: aushlji a noshtri cãndu vrea s-tinjiseascã pi atsel a cui ãlj pitritsea carti, lj-bãga mihurea dighios, earã cãndu lu-avea cama njic, nsus

§ muhuri/muhure (mu-hú-ri) sf muhuri (mu-húrĭ) – (unã cu miuri)

§ miurgi (mi-ur-gí) sm miurgeadz (mi-ur-gĭádzĭ) – atsel tsi bagã vula (miurea) pi unã acoalã
{ro: care aplică sigiliul}
{fr: celui qui appose le sceau, le cachet}
{en: the one who applies the seal}
ex: nicã nu li dush la miurgi

§ miuhiurlidisescu (mĭu-hĭur-li-di-sés-cu) vb IV miuhiurlidisii (mĭu-hĭur-li-di-síĭ), miuhiurlidiseam (mĭu-hĭur-li-di-seámŭ), miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) – bag unã miuri pri unã carti; miurisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, vulusescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti

§ miuhiurli-disit (mĭu-hĭur-li-di-sítŭ) adg miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisits (mĭu-hĭur-li-di-sítsĭ), miuhiurlidisiti/miuhiurli-disite (mĭu-hĭur-li-di-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; miurisit, dãmcusit, sfãrhidat, vulusit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}

§ miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) sf miuhiurlidisiri (mĭu-hĭur-li-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vuluseashti tsiva; miurisiri, dãmcusiri, sfãrhidari, vulusiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pliumbu

pliumbu (plĭúm-bu) sn pliumburi (plĭúm-burĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri (ca, bunãoarã, sulini, chiunghi, curshumi, etc.);
2: unã balã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: trec pliumbul prit nel = hiu multu bun tra s-agudescu nishanea (ljau, agudescu semnul) cãndu amin cu tufechea)
{ro: plumb; glonţ de puşcă}
{fr: plomb; balle de fusil}
{en: lead; rifle bullet}
ex: coluv agru-porcu gurlinda s-dutsi n munti (angucitoari: pliumbul); pirunjli sh-lingurli suntu di pliumbu; vãtãmat di pliumbu (gugosh) di grã; s-poartã armi, pliumburi s-mutã

§ pljumbu (pljĭúm-bu) sn pljumburi (pljĭúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: pljumburli-nj tritsea pi la ureclji; nu s-vãtãma lishor-lishor, cã pljumbul arucat pi nãs s-turna nãpoi; lj-trapsi cu tufechea shi pljumbul, tu loc ta s-u-agudeascã ea, s-turnã nãpoi; nu-acãtsa pljumbul, cã lãmnjili, vedz, nu-au chealea moali

§ plumbu (plúm-bu) sn plumburi (plúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: tritsea plumbul prit nel
(expr: eara multu bun cãndu loa s-agudeascã semnul)

§ pljumbã (pljĭúm-bã) sf pljumbi/pljumbe (pljĭúm-bi) – (unã cu pliumbu)
ex: mi-agudirã cu pljumba (gugoshlu)

§ plumbã (plúm-bã) sf plumbi/plumbe (plúm-bi) – (unã cu pliumbu)

§ pliumbuescu (plĭum-bu-ĭés-cu) vb IV pliumbuii (plĭum-bu-íĭ), pliumbueam (plĭum-bu-ĭámŭ), pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuiri/pliumbuire (plĭum-bu-í-ri) – bag pliumbu tu-un lucru (s-lu fac ma greu); acoapir un lucru cu-un petur di pliumbu; vulusescu un lucru cu pliumbu
{ro: plumbui}
{fr: plomber}
{en: lead}
ex: sh-pliumbuirã saltsãli tra s-hibã ma grei

§ pliumbuit (plĭum-bu-ítŭ) adg pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuits (plĭum-bu-ítsĭ), pliumbuiti/pliumbuite (plĭum-bu-í-ti) – ts-li s-ari bãgatã pliumbu; tsi easti acupirit (vulusit) cu pliumbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfãrhidã

sfãrhidã (sfãr-hí-dã) sf sfãrhidz (sfãr-hídzĭ) – hãlati cari alasã un semnu cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã (cari aspuni cã nu easti unã carti calpã i minciunoasã); hãlati di lemnu cu cari s-calcã lituryia tsi s-dutsi la bisearicã (tra s-alasã un semnu crishtinescu pri ea); surhidã, simnãtor, muhuri, miuri, vulã, damcã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}

§ surhidã (sur-hí-dã) sf surhidz (sur-hídzĭ) – (unã cu sfãrhidã)

§ sfãrhidedz (sfãr-hi-dédzŭ) vb I sfãrhidai (sfãr-hi-dáĭ), sfãrhidam (sfãr-hi-dámŭ), sfãrhidatã (sfãr-hi-dá-tã), sfãrhidari/sfãrhidare (sfãr-hi-dá-ri) – bag unã sfãrhidã (vulã) pri unã carti; bag un semnu pri lituryii cu sfãrhida (simnitorlu) di lemnu; dãmcusescu, vulusescu, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: marquer le pain bénit “lituryia” à l’aide d’un sceau en bois “sfãrhida”; sceller, cacheter}
{en: to put (using “sfãrhida”) the mark of the cross on the blessed bread “lituryia”; to seal}
ex: nu sã sfãrhidarã ghini lituryiili cã aloatlu eara moali

§ sfãrhidat (sfãr-hi-dátŭ) adg sfãrhidatã (sfãr-hi-dá-tã), sfãrhidats (sfãr-hi-dátsĭ), sfãrhidati/sfãr-hidate (sfãr-hi-dá-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, dãmcusit, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: (pain bénit) marqué avec le signe de la croix; scellé, cacheté}
{en: (blessed bread) marked with the sign of the cross; sealed}

§ sfãrhidari/sfãrhidare (sfãr-hi-dá-ri) sf sfãrhidãri (sfãr-hi-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sfãrhideadzã tsiva (lituryia); vulusiri, dãmcusiri, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de mettre le signe de la croix sur le pain bénit; action de sceller, de cacheter}
{en: action of marking the blessed bread with a cross; action of sealing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vulã

vulã (vú-lã) sf vuli/vule (vú-li) – hãlati cari, cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi-aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; tsearã aroshi, pri cari s-ari bãgatã un semnu cu-unã hãlati, cu cari sã ncljidi un lucru (fachir, cutii, ushi, etc.) tra s-nu hibã disfaptu di un tsi nu-ari izini s-veadã tsi easti nuntru; simnãtor, miuri, muhuri, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã; (fig: vulã = (i) paradz; (ii) urmã icã semnu (alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; damcã, batã, liche, minghinadã)
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: lj-bãgã vula; asparsi vula-a lui; lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti; vru s-veadã vula-a vãsiljelui la cãpulja-a eapãljei; asparsi vula-a lui shi adrã altã carti; s-lja vula-a alãntui shi s-facã tsi va-lj va chefea; avutlu scoasi oara cu vula-a hilji-sai; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti; vulili arupti shi fluriili mintiti; cu vula, dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru; si-lj dimãndã s-lja paradz dit caselã, fãrã s-dizvuluseascã vula; nu-am vulã (fig: nu-am paradz); s-nu-agãrsheshti s-lji badz vula; mizia u nviscush shi-lj fãtsesh dauã vuli (fig: dãmtsã)

§ vulutinã (vu-lu-tí-nã) sf vuluti-ni/vulutine (vu-lu-tí-ni) – cumatã njicã di carti tsi s-alicheashti di-aradã pri lucri (cutii, sinduchi, hãlati, etc.) tra s-aspunã tsiva (tsi easti, tsi ari nuntru, a cui easti, etc.)
{ro: mică etichetă}
{fr: petite etiquette à coller}
{en: small sticking label}

§ vulusescu (vu-lu-sés-cu) vb IV vulusii (vu-lu-síĭ), vuluseam (vu-lu-seámŭ), vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusiri/vulusire (vu-lu-sí-ri) – bag unã vulã pri unã carti (tra s-aspun cã nu easti calpã); bag unã vulã sã ncljid un lucru (fachir, plic); vulisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: vulusii fachirlu cu cartea tsi tsã u pitricui

§ vulusit (vu-lu-sítŭ) adg vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusits (vu-lu-sítsĭ), vulusiti/vulusite (vu-lu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulisit, dãmcusit, sfãrhidat, miuhiurlidisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn