DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apofasi/apofase

apofasi/apofase (a-pó-fa-si) sf apofasi (a-pó-fasĭ) – calea aleaptã (di altili cãljuri tsi putea s-li-aleagã omlu) trã fãtsearea-a unui lucru; vulii, apufãsiri, vulipsiri
{ro: decizie}
{fr: décision}
{en: decision}

§ apufãsescu (a-pu-fã-sés-cu) (mi) vb IV apufãsii (a-pu-fã-síĭ), apufãseam (a-pu-fã-seámŭ), apufãsitã (a-pu-fã-sí-tã), apufãsiri/apufãsire (a-pu-fã-sí-ri) – aleg unã cali tsi-nj si pari ma buna tra s-fac un lucru (di-atseali alti cãljuri tsi li am dishcljisi n fatsã); ljau unã apofasi; ãnj bag tu minti s-fac tsiva; mi fac di cãili; fac mieti (nieti); vulipsescu
{ro: decide, hotărî}
{fr: (se) décider}
{en: decide}
ex: apufãsits (loats unã apofasi) i nu?; atsel tsi-apufãsi (lo apofasea) ma nãinti tra s-easã; apufãsi s-njargã pãnã Bituli; mi-apufãsii s-fug

§ apufãsit (a-pu-fã-sítŭ) adg apufãsitã (a-pu-fã-sí-tã), apufãsits (a-pu-fã-sítsĭ), apufãsiti/apufãsite (a-pu-fã-sí-ti) – cari ari loatã unã apofasi; tsi shtii tsi va s-facã sh-easti greu s-lj-alãxeshti mintea; tsi sh-u-ari ghini bãgatã tu minti; faptu di cãili; vulipsit
{ro: decis, ferm, hotărât}
{fr: qui a décis; ferme, résolu}
{en: who has decided; ferme, determined}
ex: suntu oaminj apufãsits (cari shtiu ghini tsi vor s-facã); easti apufãsit (lo apofasea) s-u vatãmã feata

§ apufãsiri/apufãsire (a-pu-fã-sí-ri) sf apufãsiri (a-pu-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apufãseashti tsiva; apofasi, vulipsiri, vulii
{ro: acţiunea de a decide, de a hotărî; decidere; decizie, hotărâre}
{fr: action de (se) décider; décision}
{en: action of deciding; decision}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nvets1

nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi

§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

simvulii/simvulie

simvulii/simvulie (sim-vu-lí-i) sf simvulii (sim-vu-líĭ) – mintea tsi-lj si da a unui tra s-facã un lucru (cãndu el s-aflã tu-unã catastasi greauã iu nu shtii tsi easti ghini s-facã); urminii, urminilji, nãsãhati, nãsihati
{ro: sfat}
{fr: conseil}
{en: advise}

§ simvulip-sescu (sim-vu-lip-sés-cu) (mi) vb IV simvulipsii (sim-vu-lip-síĭ), simvulipseam (sim-vu-lip-seámŭ), simvulipsitã (sim-vu-lip-sí-tã), simvulipsiri/simvulipsire (sim-vu-lip-sí-ri) – lj-aspun a unui cum s-facã; dzãc zboarã a unui tra s-lu cãndãrsescu shi s-facã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; urnipsescu, urminipsescu, nvets
{ro: sfătui}
{fr: conseiller}
{en: advise}

§ simvulipsit (sim-vu-lip-sítŭ) adg simvulipsitã (sim-vu-lip-sí-tã), simvulipsits (sim-vu-lip-sítsĭ), simvulipsiti/simvulipsite (sim-vu-lip-sí-ti) – tsi easti urnipsit s-facã un lucru; urnipsit, urminipsit, nvitsat
{ro: sfătuit}
{fr: conseillé}
{en: advised}

§ simvulipsiri/simvulipsire (sim-vu-lip-sí-ri) sf simvulipsiri (sim-vu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti simvulipsit; urnipsiri, urminipsiri, nvitsari
{ro: acţiunea de a sfătui; sfătuire}
{fr: action de conseiller}
{en: action of advising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urnimii/urnimie

urnimii/urnimie (ur-ni-mí-i) sf urnimii (ur-ni-míĭ) – mintea (nvetslu) tsi-lj si da a unui tra s-facã un lucru (cãndu el s-aflã tu-unã catastasi greauã iu nu shtii tsi s-facã); urminii, urminilji, simvulii, nãsãhati, nãsihati
{ro: sfat}
{fr: conseil}
{en: advise}

§ urminii/urminie (ur-mi-ní-i) sf urminii (ur-mi-níĭ) – (unã cu urnimii)

§ urminilji/urminilje (ur-mi-ní-lji) sf urminilj (ur-mi-níljĭ) – (unã cu urnimii)

§ urnipsescu (ur-nip-sés-cu) (mi) vb IV urnipsii (ur-nip-síĭ), urnipseam (ur-nip-seámŭ), urnipsitã (ur-nip-sí-tã), urnipsiri/urnipsire (ur-nip-sí-ri) – lj-dau a unui unã urnimii di cum s-facã; dzãc zboarã a unui tra s-lu cãndãrsescu shi s-facã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; urminipsescu, simvulipsescu, nvets
{ro: sfătui}
{fr: conseiller}
{en: advise}

§ urnipsit (ur-nip-sítŭ) adg urnipsitã (ur-nip-sí-tã), urnipsits (ur-nip-sítsĭ), urnipsiti/urnipsite (ur-nip-sí-ti) – tsi-lj s-ari aspusã cum easti ghini s-facã; urminipsit, simvulipsit, nvitsat
{ro: sfătuit}
{fr: conseillé}
{en: advised}

§ urnipsiri/urnipsire (ur-nip-sí-ri) sf urnipsiri (ur-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti urnipsit; urminipsiri, simvulipsiri, nvitsari
{ro: acţiunea de a sfătui; sfătuire}
{fr: action de conseiller}
{en: action of advising}

§ urminipsescu (ur-mi-nip-sés-cu) (mi) vb IV urminipsii (ur-mi-nip-síĭ), urminipseam (ur-mi-nip-seámŭ), urminipsitã (ur-mi-nip-sí-tã), urminipsiri/urminipsire (ur-mi-nip-sí-ri) – (unã cu urnipsescu)

§ urminipsit (ur-mi-nip-sítŭ) adg urminipsitã (ur-mi-nip-sí-tã), urminipsits (ur-mi-nip-sítsĭ), urminipsiti/urminipsite (ur-mi-nip-sí-ti) – (unã cu urnipsit)

§ urminipsi-ri/urminipsire (ur-mi-nip-sí-ri) sf urminipsiri (ur-mi-nip-sírĭ) – (unã cu urnipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vulii/vulie

vulii/vulie (vu-lí-i) sf vulii (vu-líĭ) – calea aleaptã (apofasea loatã) trã fãtsearea-a unui lucru (di alanti tuti cãljuri tsi li-avem ãn fatsã); apofasi, apufãsiri, vulipsiri
{ro: proiect, decizie}
{fr: projet, décision}
{en: project, decision}

§ vulipsescu (vu-lip-sés-cu) (mi) vb IV vulipsii (vu-lip-síĭ), vulipseam (vu-lip-seámŭ), vulipsitã (vu-lip-sí-tã), vulipsiri/vulipsire (vu-lip-sí-ri) – aleg unã cali tsi-nj si pari ma buna tra s-fac un lucru (di tuti alanti cãljuri tsi li am dishcljisi n fatsã); zburãscu cu altsã sh-lã caftu mintea cãndu lipseashti s-ljau unã apofasi; ljau unã apofasi; ãnj bag tu minti; mi fac di cãili; fac mieti; apufãsescu
{ro: decide, hotărî, delibera}
{fr: décider, délibérer}
{en: decide, deliberate}
ex: boatsea sh-plãngul nu-acãtsa loc shi tr-aestã s-vulipsi (sh-bãgã tu minti, apufãsi) si s-ducã s-lu aflã

§ vulipsit (vu-lip-sítŭ) adg vulipsitã (vu-lip-sí-tã), vulipsits (vu-lip-sítsĭ), vulipsiti/vulipsite (vu-lip-sí-ti) – cari shtii tsi apofasi ari loatã sh-easti greu s-lj-alãxeshti mintea; tsi sh-u-ari ghini bãgatã tu minti s-facã un lucru; faptu di cãili; apufãsit
{ro: decis, ferm, hotărât}
{fr: qui a décis; ferme, résolu}
{en: who has decided; ferme, determined}

§ vulipsiri/vulipsire (vu-lip-sí-ri) sf vulipsiri (vu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja unã apofasi; apufãsiri, apofasi, vulii
{ro: acţiunea de a decide, de a hotărî, de a delibera; decidere; decizie, hotărâre}
{fr: action de décider, de délibérer; décision}
{en: action of deciding, of deliberating; decision}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã