DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buti1/bute

buti1/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, talar; butin, bãtin, putinã;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: butoi}
{fr: barrique, tonneau}
{en: barrel, cask}
ex: tsi cã nu i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (angucitoari: oulu); nã buti (varelã) mplinã cu apã; curã yinlu ditu buti (vurelã); si-nj curã tutã butea (voza); avea tsilarlu mplin cu buts mãri di yin sh-di-arichii; altsã adarã ayinjli shi altsã stricoarã butsli

§ butar (bu-tárŭ) sm butari (bu-tárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi buts
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
ex: butarlji, atselj tsi fac buts

§ butin (bú-tinŭ) sn butini/butine (bú-ti-ni) – vas mari, di-aradã adrat cu doadzi di lemnu tsãnuti deavãrliga cu tsercljuri di tiniche (ma largu tu capitlu di nghios), tu cari s-tsãni (shi s-bati) laptili (s-tsãni cashlu, turshiili, apa, etc.); bãtin, putinã; talar, buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã
{ro: putină, budăi}
{fr: baratte}
{en: churn, cask, barrel}

§ butinel (bu-ti-nélŭ) sn butineali/butineale (bu-ti-neá-li) – butin njic, butinjor, tãlãrici, tãlãric
{ro: putină mică}
{fr: petit baratte}
{en: small cask, small barrel}

§ butinjor (bu-ti-njĭórŭ) sn butinjoari/butinjoare (bu-ti-njĭŭá-ri) – (unã cu butinel)

§ bãtin (bắ-tinŭ) sn bãtini/bãtine (bắ-ti-ni) – (unã cu butin)
ex: bãtinlu lja sh-tut bati; bãtinlu earã lu-umpli

§ putinã (pú-ti-nã) sf putini/putine (pú-ti-ni) – (unã cu butin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

talar

talar (tá-larŭ) sn talari/talare (tá-la-ri) – vas mari, tu cari s-tsãni di-aradã cash (turshii, apã, etc.), adrat di doadzi di lemnu tsãnuti deadun mproasti cu tsercljuri di tiniche bãgati deavãrliga di eali (ma largu tu capitlu di nghios, ma poati s-hibã sh-ma largu tu mesi); buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã; butin, bãtin, putinã;
(expr: easti (s-fatsi) cãt un talar = easti (s-fatsi) multu gras, mari sh-gros ca un talar)
{ro: putină}
{fr: tonneau a gueule bée, baratte}
{en: cask, barrel, churn}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); si zburã la unã furnã, s-poartã apã cu talarlu; tsãnea fluriili tu-un talar; va mutreascã s-intrã prit pãlãtiri shi va s-cadã tu talar; pusputeashti cu mãna, da di talari

§ talari (tá-la-ri) sm talari (tá-larĭ) – (unã cu talar)
ex: s-badz tu udaea cu yisteari doi talari cu cãtrani mplinj; Aestu li tsãnea fluriili tu-un talari; trag, scot furlu dit talari; s-bãgats nãuntru un talari di cãtrani; dipusi, ma tu loc di pãradz, s-aflã tu talarli cu cãtrani

§ talur (tá-lurŭ) sn taluri/talure (tá-lu-ri) – (unã cu talar)
ex: talurlu di moari putridzã; s-featsi cãt un talur
(expr: si ngrãshe multu)

§ tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn tãlãrici/tãlãrice (tã-lã-rí-ci) – talar njic; tãlãric, butinel, butinjor
{ro: putină mică}
{fr: petit “talar”}
{en: small “talar”}
ex: sade un tãlãrici (talar njic) di cash nj-armasi

§ tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn tãlãritsi/tãlãritse (tã-lã-rí-tsi) – (unã cu tãlãrici)

§ ntalãr (ntá-lãrŭ) vb I ntãlãrai (ntã-lã-ráĭ), ntãlãram (ntã-lã-rámŭ), ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãra-ri/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) – bag lucri di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) tu talarlu cu armirã tra s-li am ti earnã
{ro: pune în putina cu saramură}
{fr: mettre des choses (à manger) dans le tonneau avec de la saumure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

varelã

varelã (va-ré-lã) sf vareli/varele (va-ré-li) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, buti, talar
{ro: butoi}
{fr: tonneau; baril}
{en: barrel, task}
ex: trapsi yinlu tu varelã

§ vãrelji/vãrelje (vã-ré-lji) sf vãrelj(?) (vã-réljĭ) – (unã cu varelã)
ex: u umplui vãrelja di apã

§ vurelã (vu-ré-lã) sf vureli/vurele (vu-ré-li) – (unã cu varelã)

§ vuryelã (vur-yé-lã) sf vuryeli/vuryele (vur-yé-li) – (unã cu varelã)
ex: loai funea shi vuryelea (varela di apã)

§ vulerã (vu-lé-rã) sf vuleri/vulere (vu-lé-ri) – (unã cu varelã)
ex: hulerã, lea hulerã, gulish yinlu dit vulerã?

§ vozã1 (vó-zã) sf vozã (vó-zã) – (unã cu varelã)
(expr: easti ca nã vozã = easti gras, di-aradã shcurtu sh-cu pãntica mari)
ex: unã vozã (buti) di yin; voza (butea) nu mata ari yin; voza avea trei tserclji cãdzuti; s-featsi cã nã vozã (fig: featsi pãntica mari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã