DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

boz

boz (bózŭ) sm boji (bójĭ) – arburi njic (tsi poati s-agiungã pãnã la 2m analtu), tsi creashti agru tu cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, cu anjurizmã urãtã, cu arapuni di lilici albi sh-di fructi (neshti gãrnutsã njits, anyilicioasi, aroshi i lãi-cãtrani); iboz, boz, vuj, vuji, vuz
{ro: boz}
{fr: hièble}
{en: elder tree}
ex: frica pizuljili cu frãndzã di iboj

§ iboz (i-bózŭ) sm iboji (i-bójĭ) – (unã cu boz)
ex: milani di iboz; biui ceai di iboz ti tusi

§ iboj (i-bójŭ) sn iboaji/iboaje (i-bŭá-ji) – (unã cu boz)

§ vuj (vújŭ) sm vuji (vújĭ) – (unã cu boz)

§ vuji/vuje (vú-ji) sf vuji (vú-ji) – (unã cu boz)

§ vuz (vúzŭ) sm vuji (vújĭ)(?) – (unã cu boz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlbeadzã

gãlbeadzã (gãl-beá-dzã) sf gãlbedz (gãl-bédzĭ) – lãngoari di hicat a oilor sh-a vãtslor adusã di-un yermu; yermul tsi da lãngoarea gãlbeadzã; gãlbeatsã, gãlbadzã, mitil
{ro: gălbează}
{fr: clavelée, douve du foie}
{en: sheep-pox}
ex: di gãlbeadzã oili cher; la oili lãndziti di gãlbeadzã, hicatlu albu sh-lai au arinã

§ gãlbeatsã (gãl-beá-tsã) sf gãlbets (gãl-bétsĭ) – (unã cu gãlbeadzã)

§ gãlbadzã (gãl-bá-dzã) sf gãlbãdz (gãl-bắdzĭ) – (unã cu gãlbeadzã)
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ gãlbãgios (gãl-bã-gĭósŭ) adg gãlbãgioasã (gãl-bã-gĭŭá-sã), gãlbãgiosh (gãl-bã-gĭóshĭ), gãlbãgioasi/gãlbãgioase (gãl-bã-gĭŭá-si) – (pravda) tsi easti lãndzitã di gãlbeadzã; (fig: gãlbãgios = (om) tsi sh-u-adutsi la fatsã cu pravda tsi ari gãlbeadzã; galbin la fatsã, gãlbinjor, gãlbinos, gãlbunj)
{ro: gălbejos}
{fr: clavelé}
{en: with the sheep-pox}
ex: stãteam ascumtsã, ca oili gãlbãgioasi; gribingeanj gãlbãgiosh (fig: oaminj du Grebini, galbinj la fatsã)

§ gãlbidzãscu (gãl-bi-dzắs-cu) vb IV gãlbidzãi (gãl-bi-dzắĭ), gãlbi-dzam (gãl-bi-dzámŭ), gãlbidzãtã (gãl-bi-dzắ-tã), gãlbidzã-ri/gãlbidzãre (gãl-bi-dzắ-ri) – (trã prãvdzã) acats gãlbeadzã; cad lãndzit di gãlbeadzã
{ro: gălbeji}
{fr: devenir claveleux, prendre la clavelée}
{en: catch the sheep-pox}
ex: oili tuti gãlbidzãrã (lãndzidzãrã di gãlbeadzã); lj-gãlbidzãrã oili sh-lji psusirã

§ gãlbidzãt (gãl-bi-dzắtŭ) adg gãlbidzãtã (gãl-bi-dzắ-tã), gãlbidzãts (gãl-bi-dzắtsĭ), gãlbidzãti/gãlbidzãte (gãl-bi-dzắ-ti) – (pravda) tsi ari lãndzidzãtã di gãlbeadzã
{ro: gălbejit}
{fr: claveleux}
{en: who has caught the sheep-pox}

§ gãlbidzãri/gãlbidzãre (gãl-bi-dzắ-ri) sf gãlbidzãri (gãl-bi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda acatsã gãlbeadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvojdu

guvojdu (gu-vój-du) sm guvojdzã (gu-vój-dzã) shi guvojdi/gu-vojde (gu-vój-di) – penurã cu cari s-acatsã petala pri unglja-a calui; guvozdu, gãvojdu, gãvozdu;
(expr:
1: adar (fac, talj) guvoj-dzã (di fricã, di-arcoari) = nj-treamburã (dau) dintsãlj di fricã, di-arcoari;
2: cãts guvojdzã poartã = cãts anj ari;
3: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
4: cari jileashti guvojdul, sh-cheari petala = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-plãndzi cã cheari un lucru njic, fãrã simasii, cãndu nu veadi cã va chearã un lucru mari tsi axizeashti multu)
{ro: găvozd, caia, cui de potcoavă}
{fr: clou de fer à cheval}
{en: horseshoe nail}
ex: petala sh-guvojdul (penura di petalã); acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu
(expr: sã-lj cãrtsãneascã) dintsãlj di fricã; adarã guvojdi
(expr: treamburã) di fricã; vai talji guvojdzã
(expr: vai treamburã di fricã); tutã dzua adrã guvojdi
(expr: trimburã di-arcoari); cãts guvojdi
(expr: cãtã-arcoari, trimburari di-arcoari) featsi-atumtsea; tu plãtãri tãljam guvojdzã
(expr: nj-trimbura pãltãrli di-arcoari); cãts guvojdzã poartã
(expr: di cãts anj easti) calu-aestu?

§ guvozdu (gu-vóz-du) sm guvozdzã (gu-vóz-dzã) – (unã cu guvojdu)
ex: di un guvozdu nu poati s-yinã vãrnu arãu

§ gãvojdu (gã-vój-du) sm gãvojdzã (gã-vój-dzã) shi gãvoj-di/gãvojde (gã-vój-di) – (unã cu guvojdu)

§ gãvozdu (gã-vóz-du) sm gãvozdzã (gã-vóz-dzã) – (unã cu guvojdu)
ex: lj-bãtu un gãvozdu tra s-nu-lj cadã petala

§ nguvujdedz (ngu-vuj-dédzŭ) (mi) vb I nguvujdai (ngu-vuj-dáĭ), nguvujdam (ngu-vuj-dámŭ), nguvujdatã (ngu-vuj-dá-tã), nguvujdari/nguvujdare (ngu-vuj-dá-ri) – bag guvojdzã a calui (mulãljei); (fig: mi nguvujdedz = (i) mi ntsap cu-unã penurã, schin, etc.; (ii) chicusescu, mi cãrtescu, nj-pari-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvujdel

guvujdel (gu-vuj-délŭ) sm guvujdelj (gu-vuj-déljĭ) – atsea tsi easi dit truplu i frãndza di trandafil (dit scalj, earbã, pãljur, arburi, etc.)shi sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsapã; schin tsi intrã di-aradã tu ciciorlu-a oilor sh-li fatsi sã shcljoapicã; lãngoari tsi yini di la-aestã ntsãpãturã; schin, guvuzdel, guvuzdelj
{ro: spin, ghimpe}
{fr: épine, piquant}
{en: thorn, prickle}
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ guvuzdel (gu-vuz-délŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

§ guvuzdelj (gu-vuz-déljĭŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã