DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agoyi/agoye

agoyi/agoye (a-ghó-yi) sf agoyi (a-ghóyĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-ufilisescu trã niscãntu chiro un lucru tsi nu easti a meu, ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); nichi, cherã, chirã, chirii
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: shidem cu agoyi (nichi); loai un cal cu agoyi (nichi); cãtã agoyi (nichi) plãteshti?

§ aguyipsescu (a-ghu-yip-sés-cu) vb IV aguyipsii (a-ghu-yip-síĭ), aguyipseam (a-ghu-yip-seámŭ), aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) – dau icã ljau cu agoyi un lucru (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisescu, nichisescu, anichisescu
{ro: închiria}
{fr: louer}
{en: rent, let}
ex: aguyipsii un cal

§ aguyipsit (a-ghu-yip-sítŭ) adg aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsits (a-ghu-yip-sítsĭ), aguyipsiti/aguyipsite (a-ghu-yip-sí-ti) – loat icã dat cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisit, nichisit, anichisit
{ro: închiriat}
{fr: loué}
{en: rented, let}

§ aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) sf aguyipsiri (a-ghu-yip-sírĭ) – loari icã dari cu nichi (casã, calj, etc.); aguyisiri, nichisiri, anichisiri
{ro: acţiunea de a închiria; închiriere}
{fr: action de louer}
{en: action of renting, of letting}
ex: s-aguyisiri casa, va tsã u pãltescu; aguyisirã calj tra s-ducã n hoarã

§ aguyisescu (a-ghu-yi-sés-cu) vb IV aguyisii (a-ghu-yi-síĭ), aguyiseam (a-ghu-yi-seámŭ), aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) – (unã cu aguyipsescu)

§ aguyisit (a-ghu-yi-sítŭ) adg aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisits (a-ghu-yi-sítsĭ), aguyisiti/aguyisite (a-ghu-yi-sí-ti) – (unã cu aguyipsit)

§ aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) sf aguyisiri (a-ghu-yi-sírĭ) – (unã cu aguyipsiri)

§ aguyeat (a-ghu-yĭátŭ) sm, sf, adg aguyeatã (a-ghu-yĭá-tã), aguyeats (a-ghu-yĭátsĭ), aguyeati/aguyeate (a-ghu-yĭá-ti) – (asel) tsi lja (icã da) cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); (atsel) tsi cãrteashti caljlji icã amaxea traptã di calj; atsel tsi fatsi s-imnã caljlji sh-ari vrundida-a caljlor; chiragi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndilã1

cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)

§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}

§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.

§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}
{fr: allé, conduit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frundidã

frundidã (frun-dí-dã) sf frundidz (frun-dídzĭ) – angãtanlu tsi sh-lu ari cariva tra s-nu patã tsiva; mutrita tsi lj-u fac a unui tsi easti niputut; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cri-pari, etc., el i cariva di-aproapea); vrundidã, gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, cãshtigã, nacrã, sãrachi
{ro: gri-jă}
{fr: soin, souci}
{en: care}
ex: ea ari multi frundidz gaileadz); s-nu ai frundidz (gaileadz, minduiri) pri caplu-a tãu

§ vrundidã (vrun-dí-dã) sf vrundidz (vrun-dídzĭ) – (unã cu frundidã)

§ frundisescu (frun-di-sés-cu) (mi) vb IV frundisii (frun-di-síĭ), frundiseam (frun-di-seámŭ), frundisitã (frun-di-sí-tã), frundisi-ri/frundisire (frun-di-sí-ri) – lj-trag cãshtiga (frundida) a unui; am angãtan di cariva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãn-goari, cãndu ari-ananghi); frundixescu
{ro: avea grije ca, îngriji, (se) ocupa}
{fr: avoir soin, prendre soin; s’occuper}
{en: take care of; look after}
ex: s-nu nã frundisim (s-nu purtãm gailelu); nveasta nu-l frundiseashti (nu lj-ari frundida, nu-l cãtãndiseashti, nu-l mutreashti)

§ frundisit (frun-di-sítŭ) adg frundisitã (frun-di-sí-tã), frundisits (frun-di-sítsĭ), frundisiti/frundisite (frun-di-sí-ti) – cari easti mutrit di cariva; tsi lj-ari frundida (tsi-lj poartã gailelu) cariva; frundixit
{ro: îngrijit, de care se ocupă cineva}
{fr: de qui on a soin, de qui on prends soin, on s’occupe}
{en: taken care of; looked after}

§ frundisiri/frundisire (frun-di-sí-ri) sf frundisiri (frun-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva frundiseashti; frundixiri
{ro: acţiunea de a avea grije ca, de a îngriji, de a (se) ocupa; îngrijire, ocupare}
{fr: action d’avoir soin, de prendre soin; de s’occuper}
{en: action of taking care of; of looking after}

§ frundixescu (frun-dic-sés-cu) (mi) vb IV frundixii (frun-dic-síĭ), frundixeam (frun-dic-seámŭ), frundixitã (frun-dic-sí-tã), frundixiri/frundixire (frun-dic-sí-ri) – (unã cu frundisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

garameti/garamete

garameti/garamete (ga-ra-mé-ti) sf garamets (ga-ra-métsĭ) – mutrirea, vrundida sh-cãshtiga tsi u-aspuni cariva trã nai ma njiclu lucru, cãndu fatsi tsiva; lucru adrat cu multã arãvdari shi bãgari oarã la nai ma njitsli minutsãlj
{ro: migală}
{fr: peine, difficulté, minutie}
{en: scrupulousness, difficulty, minute detail}
ex: va s-hibã mari garameti (cãshtigã, vrundidã) tu aestu lucru; ari garameti (caftã arãvdari, cãshtigã) aestu lucru; tradzi garameti

§ gara-mitliu (ga-ra-mit-líŭ) adg garamitlii/garamitlie (ga-ra-mit-lí-i), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ) – tsi caftã multã vrundidã, cãshtigã, etc. tra si s-facã; tsi nu easti lishor si s-facã; greu, discul
{ro: anevoios}
{fr: difficile, malaisé}
{en: difficult}
ex: nu mi-acats di-aestã zãnati cã easti garamitljii (easti greauã trã fãtseari, caftã multã cãshtigã sh-bãgari oarã cãndu s-fatsi)

§ gãrã-minã (gã-rã-mí-nã) sf gãrãmini/gãrãmine (gã-rã-mí-ni) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; disculii, zori, ghiucã;
(expr: s-ducã tu gãrãminã = s-lu lja neclu)
{ro: difficultate, migală}
{fr: difficulté, peine, désagrément}
{en: difficulty}
ex: mi-acãtsai di gãrãmina-aestã (di lucrul aestu greu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãdinã

grãdinã (grã-dí-nã) sf grãdinj (grã-dínjĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-teasã multu; gãrdinã, bãhce, buhce, perivoli;
(expr: bãnedz ca tu grãdina-al Dumnidzã = duc unã banã multu bunã iu nu-nj lipseashti tsiva)
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: adãpats grãdinjli (bãhceadzlji); bãnam tu-unã casã cu grãdinã; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; earba arauã nu cheari diunãoarã din grãdinã; tu grãdinã eara un pat iu durnja lamnja

§ gãrdinã (gãr-dí-nã) sf gãrdinj (gãr-dínjĭ) – (unã cu grãdinã)
ex: tu gãrdina-a voastrã suntu multsã ponj; amirãlu s-priimna prit gãrdinã shi-l vidzu

§ grãdinushi/grã-dinushe (grã-di-nú-shi) sf grãdinushi/grãdinushe (grã-di-nú-shi) – grãdinã njicã; gãrdinushi, grãdinici, gãrdinici, bãhcic, buhcic
{ro: grădiniţă}
{fr: petit jardin (potager)}
{en: small (vegetable) garden}

§ gãrdinushi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) sf gãrdinu-shi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) – (unã cu grãdinushi)

§ grãdinici1/grãdinice (grã-di-ní-ci) sf grãdinici (grã-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)

§ gãrdinici1/gãrdinici (gãr-di-ní-ci) sf gãrdinici (gãr-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)

§ grãdinici2 (grã-di-nícĭŭ) sn grãdinici/grãdinice (gãr-di-ní-ci) – (unã cu grãdi-nushi)
ex: vruta sh-doarmi n grãdinici

§ gãrdinici2 (gãr-di-nícĭŭ) sn gãrdinici/gãrdinice (grã-di-ní-ci) – (unã cu grãdinushi)
ex: avem sh-noi strã casã un gãrdinici

§ grãdinar (grã-di-nárŭ) sm grãdinari (grã-di-nárĭ) – omlu tsi-ari vrundida-a unei grãdinã (s-u seaminã, s-u-adapã, s-u curã di erguri icã s-u-aveaglji); gãrdinar, bãhcivãngi, buhcivãngi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãznã

hãznã (hãz-nắ) sn hãznadz (hãz-nádzĭ) – loclu iu s-tsãni adunatã avearea-a statlui (pãradz, amalãmã, etc.); aveari adunatã sh-turnatã tu lucri njits sh-cu multã tinjii (ca pãradz, chetri scumpi, lucri di artã, etc. ascumti multi ori tu-un singur loc); yisteari, ayisteari, malã, thisavro, chisavro; aveari, avutsãlji, avutsami, bugãtsãlji
{ro: comoară, tezaur}
{fr: trésor}
{en: treasure}
ex: njarsim la hãznã (loclu iu s-tsãni adunatã avearea-a statlui); aflarã tu timeljlu a casãljei un hãznã (yisteari); avdzã cum vrea aushlu s-calcã hãznãlu-a amirãlui; ncljidets usha di hãznã cu noauã cljei; pusputeashti prit stranji, ãlj furã cljeili di hãznã; tritsea priningã casa-a lor cãmilili amirãreshti, ncãrcati cu hãznã (yisteari, aveari)

§ hãznãtar (hãz-nã-tárŭ) sm hãznãtari (hãz-nã-tárĭ) – atsel tsi-aveaglji hãznãlu; atsel tsi ari vrundida-a hãznãlui (fig: omlu tsi ari vrundida paradzlor di la unã sutsatã, di la unã ducheani, hani, etc., iu s-dutsi lumea s-pãlteascã)
{ro: vistiernic, casier}
{fr: trésorier, caissier}
{en: treasurer, cashier, paymaster}
ex: ursi s-nã plãteascã hãznãtarlu-a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã