DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

antãvãlescu

antãvãlescu (an-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV antãvãlii (an-tã-vã-líĭ), antãvãleam (an-tã-vã-leámŭ), antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãli-ri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) – (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer; (se) tourner et retourner}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.}
ex: mulili s-antãvãlea; vrurã sã s-antãvãleascã (sã s-arucuteascã) tu cinushi; s-antãvãleashti (s-arucuteashti) tu strozmã; ah! dzãsi porcul, s-aveam nã mucirlã, s-mi-antãvãlescu; nu ti-antãvãlea (ti-arucutea) tu muzgã

§ antãvãlit (an-tã-vã-lítŭ) adg antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãlits (an-tã-vã-lítsĭ), antãvãli-ti/antãvãlite (an-tã-vã-lí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (shi va s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, ntãvãlit, tãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}
ex: porcul antãvãlit (arucutit) tu unã baltã; li-am tu sãndzi-antãvãliti (arucutiti)

§ antãvãliri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) sf antãvãliri (an-tã-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, ntãvãliri, tãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ ntãvãlescu (ntã-vã-lés-cu) (mi) vb IV ntãvãlii (ntã-vã-líĭ), ntãvãleam (ntã-vã-leámŭ), ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãliri/ntãvãlire (ntã-vã-lí-ri) – (unã cu antãvãlescu)
ex: s-avea ntãvãlitã pit neauã; lu ntãvãleashti pit fãrinã; va s-lji ntãvãleascã (fig: murdãripseascã) stranjili

§ ntãvãlit (ntã-vã-lítŭ) adg ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãlits (ntã-vã-lítsĭ), ntãvãliti/ntãvãlite (ntã-vã-lí-ti) – (unã cu antãvãlit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asun

asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)

§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}

§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)

§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}

§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdu

avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]

§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndu

cãndu (cắn-du) adv – (ca ntribari) tu tsi oarã?; tu cari chiro?; chirolu tsi s-fatsi (tu cari va s-facã) tsiva; cundu, anda, nda;
(expr:
1: pri-cãndu (scriat shi pricãndu) = di cãndu;
2: di cãndu-cãndu; di cãndu, cãndu = nu tut chirolu ma ndauã ori mash; di oarã-oarã, ori-ori; niscãntiori, cãtivãrãoarã, cãtiunãoarã, etc.;
3: cãndu..., cãndu... = unãoarã..., altãoarã...; cãtivãrãoarã..., altãoarã...)
{ro: când}
{fr: quand, lorsque}
{en: (at the moment, time) when}
ex: cãndu (tsi oarã) s-dusi la el s-lu veadã?; ma cãndu, cãndu va murim? di cãndu (dit chirolu tsi) creapã dzua; cãndu (chirolu tsi) vrea s-yin la voi; cãndu
(expr: unãoarã) unã, cãndu
(expr: altãoarã) altã; di cãndu-cãndu
(expr: nu tut chirolu, mash cãtivãrãoarã) tritseam pri la casa-a lui; di cãndu, cãndu
(expr: di oarã-oarã) nã vreavã nãvãlea; nica pri-cãndu (di cãndu) eara

§ cundu (cún-du) adv – (unã cu cãndu)

§ canda1 (cán-da) adv – (unã cu cãndu)
ex: canda (cãndu) nu fudzi, grea-nj

§ anda (án-da shi an-dá) adv – (unã cu cãndu)
ex: anda (cãndu a) s-yinj, sã-nj dai hãbari; anda (cãndu) nu s-la; anda (cãndu) nu vrea; suntu mesh di dzãli di-anda (di cãndu) eu ducheam; anda (cãndu) eara satrazam Fuad-Pãshe

§ nda (ndá) adv – (unã cu cãndu)
ex: nda (cãndu) tu nani nj-lu culcai; nda (cãndu) nu-ascultsã

§ deanda (deán-da) adv, cong – di-anda, di cãndu, macã, dit oara tsi, etc.
{ro: de când}
{fr: depuis quand, depuis que}
{en: since}
ex: deanda (dit oara tsi; macã, cara) nu greshti; deanda (di cãndu) eara featã; deanda (di cãndu eara) njic, s-videa cãt shpirtu easti

§ danda (dán-da) adv, cong – (unã cu deanda)

§ cãntsido (cắn-tsi-dó) adv – cãndu (tsi) s-hibã; cantsido, cãnchishdo, cãntsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvgã

cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el

§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)

§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)

§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu

§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

freamit

freamit (freá-mitŭ) sn freamiti/freamite (freá-mi-ti) – vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di vimtu cãndu treatsi prit frãndzãli-a arburlor; firfiridzari, horhut, vãzurã, boatsi, cursu, vrondu, vreavã, lavã, etc.
{ro: freamăt}
{fr: frémissement, bruissement}
{en: quivering, rustling, whisper (trees)}
ex: s-fãtsea mari freamit (vrondu), ascãpira sh-bumbunidza

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiurultii/ghiurultie

ghiurultii/ghiurultie (ghĭu-rul-tí-i) sf ghiurultii (ghĭu-rul-tíĭ) – vreava mari tsi s-avdi cãndu sh-alãxescu zboarã greali shi agudituri, doi i ma multsã oaminj tsi si ncaci; yiurultii, giurgiunã, giufã, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlãvati, vreavã, crot, vrondu, zbuc, shimãtã, ncãceari, cãvgã
{ro: zgomot, tărăboi, tapaj, dandana, ceartă}
{fr: bruit, tapage, vacarme, querelle, noise}
{en: loud noise, uproar, quarrel}
ex: noi fatsim ahãtã ghiurultii (vreavã); tu ghiurultii, dauã muljeri furã vãtãmati; nu ti mintea tu ghiurultii (cãvgã)

§ yiurultii/yiurultie (yĭu-rul-tí-i) sf yiurultii (yĭu-rul-tíĭ) – (unã cu ghiurultii)

§ giurgiunã (gĭur-gĭú-nã) sf giurgiuni/giurgiune (gĭur-gĭú-ni) – (unã cu ghiurultii)

§ giufã (gĭu-fắ) sm giufadz (gĭu-fádzĭ) – (unã cu ghiurultii)

§ ghiurultagi (ghĭu-rul-ta-gí) sm ghiurultageadz (ghĭu-rul-ta-gĭádzĭ) – un tsi fatsi multu vrondu; un tsi lu-arãseashti si sã ncaci; cãvgãgi, cãvgãngi, focurusã
{ro: zgomotos, certăreţ}
{fr: tapageur, querelleur}
{en: rowdy, uproarious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

horhut

horhut (hór-hutŭ) sn horhuti/horhute (hór-hu-ti) – vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di vimtu cãndu treatsi prit frãndzãli-a arburlor; freamit, vãzurã, boatsi, cursu, vrondu, vreavã, lavã, etc.
{ro: freamăt}
{fr: bruissement, frémissement}
{en: rustle, whisper (trees)}
ex: horhutlu (freamitlu, vãzura) a fadzlor s-avdza pãnã diparti

§ hurhutescu (hur-hu-tés-cu) vb IV hurhutii (hur-hu-tíĭ), hurhuteam (hur-hu-teámŭ), hurhutitã (hur-hu-tí-tã), hurhutiri/hurhutire (hur-hu-tí-ri) – fac un vrondu shcurtu shi surdu ca freamitlu a frãndzãlor di arburi cãndu treatsi vimtul prit eali; vãzescu, junjescu, asun
{ro: fremăta}
{fr: gronder sourdement, bruire, frémir}
{en: rustle, whisper (trees)}
ex: pãdurea hurhutea (vãzea)

§ hurhutit (hur-hu-títŭ) adg hurhutitã (hur-hu-tí-tã), hurhutits (hur-hu-títsĭ), hurhutiti/hurhutite (hur-hu-tí-ti) – cari hurhuteashti icã ari hurhutitã; vãzit, junjit, asunat
{ro: fremătat}
{fr: grondé sourdement, bruit, frémit}
{en: rustled, whispered (trees)}

§ hurhutiri/hurhutire (hur-hu-tí-ri) sf hurhutiri (hur-hu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hurhuteashti tsiva; vãziri, junjiri, asunari
{ro: acţiunea de a fremăta; fremătare}
{fr: action de gronder sourdement, de bruire, de frémir}
{en: action of rustling, of whispering (trees)}
ex: hurhutirea (vãzirea) a pãduriljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lavã

lavã (lávã) sf fãrã pl – larmã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, sãlãvati, longi, vreavã, crot, vrondu, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar}
ex: di-a fumeljlor lavã (larmã); jujul tsi avdzã lavã, s-dishtiptã shi bãgã s-aurlã

§ larmã (lár-mã) sf pl(?) – (unã cu lavã)
ex: s-avdza larmã (lavã, vrondu) mari, parcã si ncãcea; tsi fats larmã (tsi aurlji)?

§ lãvãsescu (lã-vã-sés-cu) vb IV lãvãsii (lã-vã-síĭ), lãvãseam (lã-vã-seámŭ), lãvãsitã (lã-vã-sí-tã), lãvãsiri/lãvãsire (lã-vã-sí-ri) – fac lavã
{ro: face zgomot}
{fr: faire du bruit}
{en: make noise}
ex: lãvãsea (fãtsea lavã) scamnul, zghilea arãzboilu

§ lãvãsit (lã-vã-sítŭ) adg lãvãsitã (lã-vã-sí-tã), lãvãsits (lã-vã-sítsĭ), lãvãsiti/lãvãsite (lã-vã-sí-ti) – tsi ari faptã lavã
{ro: care a fãcut zgomot}
{fr: qui a fait du bruit}
{en: that made a noise}

§ lãvãsiri/lãvãsire (lã-vã-sí-ri) sf lãvãsiri (lã-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi lavã
{ro: acţiunea de a face zgomot}
{fr: action de faire du bruit}
{en: action of making noise}

§ lãvãturã (lã-vã-tú-rã) sf lãvãturi (lã-vã-túrĭ) – lavã (vrondu, larmã, ghiurultii, pãlturã, etc.) multu mari; (fig: lãvãturã = om tsi zburashti cu boatsi analtã, om tsi-aurlã)
{ro: zgomot mare}
{fr: grand bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar}
ex: hii lãvãturã (fig: om cu gura mari, tsi-aurlã), nu pot s-ti avdu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã