DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fisi/fise

fisi/fise (fí-si) sf fãrã pl – lumea di deavãrliga-a noastrã ashi cum u-ari faptã Dumnidzã (cu tuti lucrili, yiitãtsli shi ledzli astãsiti di el); hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; naturã, haractir, hiri, veti, heari, vovlã, hui; (fig: (i) fisi = oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, soi; (ii) mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: natură, caracter}
{fr: nature, caractère}
{en: nature, character}
ex: linãvos cum nu-ari faptã fisea (natura); bun cum nu-ari faptu altu fisea (natura); ahtari lj-easti fisea (hirea, hatactirlu); tuts cãts earam adunats earam fisi (fig: soi); tsã si veadi fisea (fig: putsa)

§ fisica (fi-si-cá) adv – cu hãrili dati di fisi; ashi cum s-aflã adrat di fisi; (ashi cum easti) di-aradã
{ro: natural}
{fr: naturellement}
{en: naturally}
ex: fisica (di-aradã) ashi lipsea s-hibã

§ fisico1 (fi-si-có) sm fisicadz (fi-si-cádzĭ) – (unã cu fisi)
ex: ashi nj-easti fisicolu (fisea, haractirlu)

§ fisico2 (fi-si-có) adg (fãrã fiminin), fisicadz (fi-si-cádzĭ) – tsi ari s-facã cu fisea
{ro: natural}
{fr: naturel}
{en: natural}
ex: lucru fisico

§ fisichii/fisichie (fi-si-chí-i) sf fisichii (fi-si-chíĭ) – multimea di lucri tsi au s-facã cu fisea (hãrli, haractirlu, vidzuta, etc. a lucrilor); vidzuta di nafoarã a unui om; carti tu cari suntu ngrãpsiti ledzli a fisãljei (hãri, haractir, vidzutã, etc. tsi au s-facã cu fisea)
{ro: fizică}
{fr: physique}
{en: physics}
ex: putsãnã fisichii (nomuri di-a fisãljei) si nveatsã tu sculia grãtseascã; mi bãgã tu fisichii (mi bãgã si nvets fisichia)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

haractir

haractir (ha-rac-tírŭ) sn haractiri/haractire (ha-rac-tí-ri) – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum suntu aspusi dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; fisi, naturã, hiri, veti, heari, vovlã, hui, huchi;
(expr: ari haractir; easti om cu haractir = ari hãri buni, ari suflit bun, easti ndreptu, tinjisit, nu dzãtsi minciunj, nu fatsi-arãu)
{ro: caracter, fire}
{fr: caractère, nature}
{en: character, nature}
ex: ashi lj-easti haractirlu (hirea); omlu aestu nu ari haractir
(expr: omlu aestu easti arãu, minciunos, nu easti ndreptu)

§ harahtir (ha-rah-tírŭ) sn harahtiri/harahtire (ha-rah-tí-ri) – (unã cu haractir)
ex: ari un urut harahtir

§ caractir (ca-rác-tirŭ) sn caractiri/caractire (ca-rác-ti-ri) – (unã cu haractir)
ex: nu-ari caractir
(expr: nu easti om bun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiri1/hire

hiri1/hire (hí-ri) sf fãrã pl – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum suntu aspusi dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; heari, haractir, fisi, naturã, veti, vovlã, hui, huchi
{ro: caracter, fire}
{fr: caractère, nature}
{en: character, nature}
ex: ashi lj-eara hirea (fisea, haractirlu) atsea ursuza a ljei; hirea (vovla) a mea evashcã; nã curbetã, cum lã-i hirea (haractirlu) a lor, sã si ndeasã iu ved portsã dishcljisi

§ heari2/heare (hĭá-ri) sf pl(?) – (unã cu hiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

naturã

naturã (na-tú-rã) sf naturi (na-túrĭ) –
1: tut tsi s-aflã deavãrliga-a noastrã ashi cum u-ari faptã Dumnidzã (cu tuti lucrili, hiintsili shi ledzli astãsiti di el);
2: hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum suntu aspusi dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; fisi, harac-tir, hiri, heari, veti, vovlã, hui, huchi
{ro: natură, caracter}
{fr: nature, caractère}
{en: nature, character}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

veti/vete

veti/vete (vé-ti) sf fãrã pl – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; putearea tsi u-ari un om tra s-poatã s-lu-adarã un lucru; fisi, naturã, haractir, hiri, heari, vovlã, hui; puteari, tãcati, vãrtuti, dinami, fortsã, vlagã, cuveti, fuchii;
(expr:
1: nj-loai vetea pri zvercã = li feci amãrtiili fatsã di mini insunj;
2: nj-yin pi veti = ãnj ljau adiljaticlu; nj-yini putearea; nj-yin tu-aeari, nj-yin tu cali)
{ro: fire, putere, existenţă, avere}
{fr: personne, personnalité; nature (revenir à soi); force; avoir, bien, fortune; existence}
{en: nature, character; power, consciousness; existence}
ex: ashi lj-u vetea (ashi lj-easti fisea, haractirlu; ashi easti el; ashi-l featsi Dumnidzã); vetea pri zvercã ts-ai loatã
(expr: amãrtipsish trã tini singur); bãrbatlu sh-vinji niheam pi veti
(expr: nj-yin tu-aeari, nj-yin tu cali, ãnj ljau adiljaticlu); nã lo vetea (putearea) Dumnidzã; nj-adunai tutã vetea (putearea shi lu-ashtiptai; shtiu sã sh-moarã tr-a lor veti; dupã tsi un cu-alantu s-ghinuirã, acãtsarã sã-sh alavdã vetea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vovlã

vovlã (vó-vlã) sf pl(?) – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; fisi, harac-tir, hiri, veti, hui
{ro: fire, character, natură}
{fr: nature, tempérament}
{en: nature, character, temperament}
ex: ahtari lj-easti vovla (fisea, hirea, haractirlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã