DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit
{ro: angajat, tocmit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

futugrãfii/futugrãfie

futugrãfii/futugrãfie (fu-tu-grã-fí-i) sf futugrãfii (fu-tu-grã-fíĭ) – vidzuta-a unui lucru (om, fatsã di om, etc.) loatã cu-unã hãlati shi ngrãpsitã (tipusitã) pi-unã acoalã; cadur, futugrafilji, fotografii
{ro: fotografie}
{fr: photographie}
{en: photograph}
ex: nu am futugrãfia-a voastrã (cadurlu-a vostru); nj-deadi nã futugrãfii

§ futugrafilji/futugrafilje (fu-tu-gra-fí-lji) sf futugrafilj (fu-tu-gra-fíljĭ) – (una cu futugrãfii)

§ fotografii/fotografie (fo-to-gra-fí-i) sf fotografii (fo-to-gra-fíĭ) – (una cu futugrãfii)

§ futu-grãfsescu (fu-tu-grãf-sés-cu) (mi) vb IV futugrãfsii (fu-tu-grãf-síĭ), futugrãfseam (fu-tu-grãf-seámŭ), futugrãfsitã (fu-tu-grãf-sí-tã), futugrãfsiri/futugrãfsire (fu-tu-grãf-sí-ri) – scot tsiva tu cadur (futugrãfii) cu-unã hãlati maxus adratã tr-aestu lucru; futugrafiedz, fotografiedz
{ro: fotografia}
{fr: photographier}
{en: photograph}

§ futugrãfsit (fu-tu-grãf-sítŭ) adg futugrãfsitã (fu-tu-grãf-sí-tã), futugrãfsits (fu-tu-grãf-sítsĭ), futugrãfsiti/futugrãfsite (fu-tu-grãf-sí-ti) – tsi easti scos tu cadur; futugrafiat, fotografiat
{ro: foto-grafiat}
{fr: photographié}
{en: photographed}

§ futugrãfsi-ri/futugrãfsire (fu-tu-grãf-sí-ri) sf futugrãfsiri (fu-tu-grãf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva futugrãfseashti
{ro: acţiunea de a fotografia}
{fr: action de photographier}
{en: action of photo-graphing}

§ futugrafiedz (fu-tu-gra-fi-ĭédzŭ) (mi) vb I futu-grafiai (fu-tu-gra-fi-ĭáĭ), futugrafiam (fu-tu-gra-fi-ĭámŭ), futu-grafiatã (fu-tu-gra-fi-ĭá-tã), futugrafiari/futugrafiare (fu-tu-gra-fi-ĭá-ri) – (unã cu futugrãfsescu)
ex: futugrafiai casa (scosh casa tu cadur); nu mi am futugrafiatã pãnã tora

§ futugrafiat (fu-tu-gra-fi-ĭátŭ) adg futugrafiatã (fu-tu-gra-fi-ĭá-tã), futugrafiats (fu-tu-gra-fi-ĭátsĭ), futugrafiati/futugrafiate (fu-tu-gra-fi-ĭá-ti) – (unã cu futugrãfsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giuvapi/giuvape

giuvapi/giuvape (gĭu-vá-pi) sf giuvãchi (gĭu-vắchĭ) – zborlu tsi-lj si toarnã nãpoi a unui tsi bagã unã ntribari; giueapi, apandisi, apocrisi, cãrshilãchi;
(expr:
1: ari giuvapi = ari gurã;
2: cã giuvapi nu-nj dats = cã va s-hibã cavai di voi, di caplu-a vostru)
{ro: răspuns}
{fr: réponse}
{en: answer}
ex: giuvapi (apandisi) nu-lj vinji; shtii s-da giuvapi (apandisi); fratili s-nji-l ascãpats, cã giuvapi (apandisi) nu va-nj dats! (fig: cã altã soi, va vã vatãm sh-nu va putets s-nji dats apandisi!)

§ giueapi/giueape (gĭu-ĭá-pi) sf fãrã pl – (unã cu giuvapi)
ex: nu dats giueapi (apandisi); s-u-adutsets sãnãtoasã, cã giueapi nu-nj dats
(expr: cã va s-hibã cavai di voi); cãndu va s-lã sã caftã giueapea ti cari furã cljimats!; adutsets-nji semnul, cã-i moartã, cã giueapi nu dats (cã altã soi, cavai va s-hibã di voi); mutrea ghini calu, cã giueapi nu-nj dai

§ giuvapliu (gĭu-va-plíŭ) adg giuvaplii/giuvaplie (gĭu-va-plí-i), giuvaplii (gĭu-va-plí-ĭ), giuvaplii (gĭu-va-plí-ĭ) – tsi aflã s-da apandisi la tuti; tsi ari apandisi ti tuti
{ro: care are răspuns la toate}
{fr: qui a des réponses pour tout}
{en: who finds an answer for evething}
ex: easti om giuvapliu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huchi/huche

huchi/huche (hú-chi) sf huchi (húchĭ) – unã tabieti nvitsatã (cã-tivãrãoarã urutã, lai, slabã) dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-ari amintatã); uchi, hui, adeti, nvets, anvets, tabieti, idiomã, idiumã, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: arauã huchi (adeti, sinitii, hui) a tãtãnjlor; tru aushatic nu poati si-sh alasã huchea (haractirlu); huchi arauã (tabieti, nvets arãu)

§ uchi1/uche (ú-chi) sf uchi (úchĭ) – (unã cu huchi)
ex: calu-a vostru easti bun, ma ari nã uchi (adeti slabã, hui), iu veadi arinã s-tãvãleashti

§ hui1/hue (hú-i) sf hui (húĭ) shi huiuri (hú-ĭurĭ) – unã huchi (ma multili ori nibunã, slabã, arauã) nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, aradã, idiomã, idiumã, etc.; cusuri, mãrdai, catmeri, mãhãnã
{ro: obicei prost, nărav}
{fr: habitude (en mauvaise part)}
{en: bad habit}
ex: easti om cu huiuri (tabiets slabi)

§ huilã (huĭ-lắ) adg huiloanjii/huiloanje (huĭ-lŭá-nji), huiladz (huĭ-ládzĭ), huiloanji/huiloanje (huĭ-lŭá-nji) – (cal) tsi ari hui slabi, tsi minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.; uchealiu, uchios, tabietlã, jindaric, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: qui a une mauvaise habitude; (cheval) rebours; qui a un vice redhibitoire}
{en: restive; who has a bad habit; vicious; who has a redhibitory defect}
ex: uricljatlu easti huilã (vitsearcu, tabietlã)

§ uchealiu (u-chĭa-líŭ) adg uchealii/uchealie (u-chĭa-lí-i), uchealii (u-chĭa-líĭ), uchealii (u-chĭa-líĭ) – (unã cu huilã)
ex: nu ncalic mini un cal uchealiu (cu hui, vitsearcu)

§ uchios (u-chĭósŭ) adg uchioasã (u-chĭŭá-sã), uchiosh (u-chĭóshĭ), uchioa-si/uchioase (u-chĭŭá-si) – (unã cu huilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mpiltescu

mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori

§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat

§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu

§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa

§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi

§ amplãtescu1 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãti-ri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pap1

pap1 (pápŭ) sm pachi (páchĭ) shi pãpãnj (pã-pắnjĭ) –
1: tatãl a unui di pãrintsãlj (dada i tatãl) a unui om; tot, ghiush;
2: tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) nãintea-a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti, propator; aush, bitãrnu, mosh, prezvit, veclju, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, geagi, ghiush, tot; (fig: pap; pap-aush = numã tsi-lj si da a unui om aush)
{ro: bunic; strămoş; moş}
{fr: grand-père; aïeul, ancêtre; vieux, vieillard}
{en: grand-father; ancestor, forefa-ther; old man}
ex: multu aush eshti, pap; pap-tu (totlu, ghiushlu a tãu) lu vãtãmarã, mai-ta muri; shideam la pap-nju (tot-nju) n cohi shi-nj beam ciubuchea; vinji trã axirea-a pãpãnjlor sh-a noastrã; s-murim sh-noi ca tuts pãpãnjlji?; mi lo di mãnã pap-nju; yini seara paplu di misuhori shi caftã measã; tut s-minduea mãratlu di pap, cum s-easã cu fatsa curatã!; avea avdzãtã cã gumarlu a paplui baligã flurii; lo paplu nipotlu mbratsã, l-bãshe shi nu-l sãtura di giucari; paplu, lji ca s-aspãrea ocljul s-nu lu nvirinã; si shteari paplu a vostru, cã tru casa-a lui v-aflats; li ari di la pãpãnj (strãpãpãnj); o, pap (fig: aush), shadi ca un pap (fig: aush); pap (fig: aush)!; pachi (fig: aushanj) sh-moashi veclji; treili sh-loarã bãrbats pachi (fig: aush); eara nãoarã un pap-aush
(expr: un om aush), om aflat, ma fãrã cãsmeti; du-ti la pap-aushlu atsel, tsi lucreadzã aclo; pap-aushlu, cã sh-li-aflã cãprili, li bagã nãinti cu cãrliglu; corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ strãpap (strã-pápŭ) sm strãpãpãnj (strã-pã-pắnjĭ) – tatãl (i un pãrinti, ti multi bãrni cu-arada) a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, stripãrinti, strãpãrinti, propator, ghiush
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}
ex: strãpãpãnjlji (strãaushlji) a noshtri bãnarã ghini; acshi apucãm di pap, strãpap (strãaush, propatori)

§ propator (pro-pá-torŭ) sm propatori (pro-pá-torĭ) – tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) a unui pap, etc.; strãpãrinti, stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, ghiush
{ro: străbun}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãteadzã

pãteadzã (pã-teá-dzã) sf pãtedz (pã-tédzĭ) – lilici tsi creashti cati an primãveara (tu grãdinjli-a oaminjlor), dit unã soi di tseapã spri-lungã ngrupatã tu loc, cu truplu ndreptu, dit cari es 3-4 frãndzã groasi sh-lãrdzi, sh-cari ari tu chipita-a lui unã lilici (tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã), multu mushatã, galbinã, aroshi i chindisitã; spãteadzã, lalei, tulipã
{ro: lalea}
{fr: tulipe}
{en: tulip}
ex: multu mushati pãtedz (lalei) suntu ningã putslu-a vostru

§ spãteadzã2 (spã-teá-dzã) sf spãtedz (spã-tédzĭ) – (unã cu pãteadzã)
ex: spãtedzli suntu mushati ma nu da voahã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puts

puts (pútsŭ) sn putsuri (pú-tsurĭ) – groapã arucutoasã, strimtã shi ahãndoasã, multi ori cu mardzinea ncãltsatã cu chetsrã, dit cari si scoati apã dit loc (trã beari, adãpari prãvdzãli, udari grãdina, etc.); pigadi, bunar;
(expr:
1: canda easti tu puts = easti multã scutidi;
2: canda cãdzu tu puts! = chiru, dusi)
{ro: puţ}
{fr: puits}
{en: (water) well}
ex: tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); u bãgarã pristi gura di puts; ãl ligarã cu-unã funi shi-lj deadirã cali tu puts; sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo; intrã tu puts pãnã s-treacã furtuna-aestã; din puts sã scoatã apã; nj-adar putslu; s-arcãm tuts cãti nã cheatrã tu puts; agiumsirã ningã un puts ahãndos; n cali aflarã un puts, apãrghisit tu un cãmpu ermu; shidea ningã un puts sh-turtsea sirmã; apa dit putslu (bunarlu) a vostru easti limpidã sh-aratsi; nu mi-arãseashti apa scoasã dit puts (pigadi); nu s-veadi, putslu sicã, nu-ari apã; canda intrã tu puts
(expr: easti multã scutidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrpit

sãrpit (sắr-pitŭ) adg sãrpitã (sắrpí-tã), sãrpits (sắrpítsĭ), sãrpi-ti/sãrpite (sắrpí-ti) – tsi s-minã yiu shi lishor; tsi easti yiu shi nivricos tu minari; tsi easti gioni shi fucos tu-alumtã; gioni, vãrtos, nsertu, sertu, sertic, fucos, sarpit, sãrbescu, aghru;
(expr: om sãrpit = om tsi easti dishteptu, pirã, foc)
{ro: ager, aprig, sprinten, nervos, viteaz, sălbatic}
{fr: vigoureux, vaillant; agile, fougueux, endiablé, farouche}
{en: vigurous, brave, agile, devil-may-care, wild}
ex: a noastrã sãrpitã-armãnami; arsari sãrpitã (fucoasã) giu-neauã; s-bati sh-cãntã unã sãrpitã armãnã; greashti sãrpit (sertu) Tolj; ancãlar pi un car sãrpit (sertu, yiu, fucos); mutrita yii sãrpitã (serticã, fucoasã); ficior sãrpit
(expr: dishteptu)

§ sarpit (sár-pítŭ) adg sarpitã (sár-pí-tã), sarpits (sár-pítsĭ), sarpiti/sarpite (sár-pí-ti) – (unã cu sãrpit)

§ sãrpitsãlji/sãrpitsãlje (sãr-pi-tsắ-lji) sf sãrpitsãlj (sãr-pi-tsắljĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva di easti sãrpit; sãrpitslãchi, sãrbislãchi, giuneatsã, vãrtuti
{ro: vitejie, bravură, sălbăticie}
{fr: vaillance, bravoure, vigueur, agilité, vivacité, âpreté}
{en: bravery, vigor, agility}
ex: iu easti sãrpitsãlja (giuneatsa) di vãrãoarã?; featã criscutã nolgica a sãrpitsãljiljei (giuneatsãljei)

§ sãrpitslãchi/sãrpitslãche (sãr-pits-lắ-chi) sf sãrpitslãchi (sãr-pits-lắchĭ) – (unã cu sãrpitsãlji)

§ sarpi/sarpe (sár-pi) invar – ineryic, sarpit
{ro: energic, viu, capabil}
{fr: éner-gique, capable}
{en: energetic, capable}
ex: sarpi oaminj, sarpi muljeri

§ sertic (sér-ticŭ) adg serticã (sér-ti-cã), sertits (sér-titsĭ), sertitsi/sertitse (sér-ti-tsi) – (unã cu sãrpit)
ex: easti om sertic (sarpit, gioni, fucos); tutunea easti serticã (vãrtoasã)

§ sertu (sér-tu) adg sertã (sér-tã), sertsã (sér-tsã), serti/serte (sér-ti) – (unã cu sãrpit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsãruhi/tsãruhe

tsãruhi/tsãruhe (tsã-rú-hi) sf tsãruhi (tsã-rŭhĭ) – atsea tsi sh-bagã huryeatsli tu cicior tra s-imnã calea (tu loc di pãputsã), adratã di-unã cheali (di-aradã di porcu) bãgatã sum pãtuna-a ciciorlui sh-acãtsatã pisuprã cu nujitsi (ciori, di-aradã di cheali);
(expr:
1: strindzi-ts tsãruhili = agunjisea-ti;
2: nj-bag tsãruhili amolj = mi ndreg tra s-fug;
3: lj-dau tsãruhili (tu mãnã) = l-dau nafoarã, lu-agunescu (di la lucru, di-acasã, etc.), lu scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tastrul (poarca);
4: si-nj ljai (si-nj mãts) tsãruhili! = nu va pots si-nj ljai (si-nj mãts) tsiva; nu-armãni tsiva dupã mini)
{ro: opincă}
{fr: sandale des paysans}
{en: peasants’s sandal}
ex: laea-nj, va s-mi moarã pãnã si-nj mi-adarã, sh-multu tinjisitã pãnã s-mi mãritã (angucitoari: tsãruhea); purtã tsãruhi anj di dzãli dupã tsi s-mutã dit hoarã; nã pãreaclji di tsãruhi aroshi, cari si-nj dai, arãu nu vai fats; dimãndats unã pãreaclji di tsãruhi sh-un tueag di her; va s-tsã mãncã tsãruhili!
(expr: tsi va-ts facã, nu-ari tsi s-tsã lja!); noi s-tsã mãcãm la numtã, tini a nauã tsãruhili
(expr: noi va videm hãiri di la tini, ma tini nu va s-ai tsiva di la noi); lj-deadirã tsãruhili a coluvlui
(expr: lu-agunirã) dit sutsata-a lor

§ tsãruhar (tsã-tu-hárŭ) sm tsãruhari (tsã-tu-hárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tsãruhi; tsãngar, tsãrhã; pãpugi, pãputsar, curdilar, curdilã
{ro: opincar}
{fr: celui qui fait des sandales des paysans}
{en: maker of peasants’s sandal}
ex: am un frati tsãruhar (tsi fatsi tsãruhi)

§ tsãrhã (tsãr-hắ) sm tsãrhadz (tsãr-hádzĭ) – (unã cu tsãruhar)

§ tsãngar (tsãn-gárŭ) sm tsãngari (tsãn-gá-rĭ) – omlu tsi fatsi i mirimitiseashti pãputsã i tsãruhi; tsãrhã, tsãruhar; pãpugi, pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã
{ro: cizmar}
{fr: bottier, qui fait des sandales}
{en: shoemaker}
ex: lucreadzã sh-el tsãngar

§ ntsãruhi (ntsã-rúhĭŭ) (mi) vb I ntsãruheai (ntsã-ru-hĭáĭ), ntsãruheam (ntsã-ru-hĭámŭ), ntsãruheatã (ntsã-ru-hĭá-tã), ntsãruheari/ntsãruheare (ntsã-ru-hĭá-ri) – (nj-)bag tsãruhili n cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn