DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãrtescu

anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari

§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã

§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dulai/dulae

dulai/dulae (du-lá-i) sf dulãi (du-lắĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu si-anvãrteashti avãrliga di-un loc (tra s-veadã tsiva, tra s-lji treacã oara, etc.); devri, devrã, tãrcol, voltã
{ro: târcol, tur}
{fr: tour}
{en: tour, walk}
ex: da dulãi (fatsi volti, da tãrcoali) deavãrligalui; nu ti sãturash ninga di dulãi (fãtseari volti, devri)?

§ devrã (dé-vrã) sf devri (dé-vri) – (unã cu dulai)
ex: fac (dau) unã devrã (fac unã voltã, mi duc di fac unã priimnari)

§ devri (dé-vri) sf devri (dé-vri) – (unã cu dulai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghizeri/ghizere

ghizeri/ghizere (ghi-zé-ri) sf ghizeri (ghi-zérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-priimnã; priimnari, primnari, ghizirsiri, sulatsã, sulats, voltã, tifirici
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk, stroll}

§ ghizirsescu (ghi-zir-sés-cu) (mi) vb IV ghizirsii (ghi-zir-síĭ), ghizirseam (ghi-zir-seámŭ), ghizirsitã (ghi-zir-sí-tã), ghizirsi-ri/ghizirsire (ghi-zir-sí-ri) – imnu dit un loc tu altu pripadi tra s-ljau vimtu (sã-nj treacã oara, sã-nj ved oaspitslji, s-fac muabeti imnãndalui, etc.); fac unã voltã sh-imnu pripadi; priimnu, primnu, imnu
{ro: (se) plimba}
{fr: (se) promener}
{en: walk, go for a walk}

§ ghizirsit (ghi-zir-sítŭ) adg ghizirsitã (ghi-zir-sí-tã), ghizirsits (ghi-zir-sítsĭ), ghizirsiti/ghizirsite (ghi-zir-sí-ti) – tsi ari imnatã pripadi tra s-lja vimtu (sã-sh treacã oara, etc.); cari ari faptã unã voltã pripadi; priimnat, primnat, imnat
{ro: plimbat}
{fr: promené}
{en: walked, gone for a walk}

§ ghizirsiri/ghizirsire (ghi-zir-sí-ri) sf ghizirsiri (ghi-zir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghizirseashti cariva; ghizeri, priimnari, primnari, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: acţiunea de a (se) plimba; plimbare}
{fr: action de (se) promener; promenade}
{en: action of walking, of going for a walk; walk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

imnu

imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica

§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori

§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa

§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rebil

rebil (ré-bilŭ) sm, sf, adg rebilã (ré-bi-lã), rebilj (ré-biljĭ), rebili/rebile (ré-bi-li) – tsi nu ascultã di nomurli-a statlui iu bãneadzã ma fatsi dupã cum va el; tsi s-alumtã contra-a nomurlor shi a chivernisiljei dit locurli iu bãneadzã; tsi lja parti la unã ximutari (panastasi) contra-a puteariljei di stat; arebil, sculat, ximutat, mutat, ribilipsit, epanastat; (fig: rebil = tsi easti fãrã lucru cã nu poati si sh-aflã)
{ro: rebel, şomer}
{fr: rebelle, chômeur}
{en: rebel, unemployed}
ex: arbineshlji suntu rebilj

§ arebil (a-ré-bilŭ) sm, sf, adg arebilã (a-ré-bi-lã), arebilj (a-ré-biljĭ), arebili/arebile (a-ré-bi-li) – (unã cu rebil)
ex: lj-avea sultanlu arebilj

§ ribiljo (ri-bi-ljĭó) sm ribiljadz (ri-bi-ljĭádzĭ) – mutarea cap (ximutarea) tsi u fatsi omlu cari nu va s-ascultã di nomurli astãsiti di domnu-su (di chivernisi, di vãsilii); neascultarea (neapruchearea) a arãdzlor astãsiti shi aprucheati di altsã; panastasi, ribilipsiri, rebilipsiri, ribiljusiri, mutari, ximutari, sculari
{ro: rebeliune}
{fr: rébellion}
{en: rebellion}

§ ribilipsescu (ri-bi-lip-sés-cu) vb IV ribilipsii (ri-bi-lip-síĭ), ribilipseam (ri-bi-lip-seámŭ), ribilipsitã (ri-bi-lip-sí-tã), ribilipsiri/ribilipsire (ri-bi-lip-sí-ri) – mut caplu (ximut, scol) sh-nu voi s-ascultu di-arãdzli shi nomurli astãsiti di domnul a meu (di chivernisi, di vãsilii); scol panastasi contra-a statlui iu bãnedz (sh-a oaminjlor a lui); rebilipsescu, ribiljusescu, mut caplu, scol panastasi, ximut
{ro: (se) răscula}
{fr: révolter, tomber dans le desordre}
{en: rebel, revolt}

§ ribilipsit (ri-bi-lip-sítŭ) adg ribilipsitã (ri-bi-lip-sí-tã), ribilipsits (ri-bi-lip-sítsĭ), ribilipsi-ti/ribilipsite (ri-bi-lip-sí-ti) – tsi s-featsi rebil; tsi mutã caplu; rebilipsit, ribiljusit, sculat, mutat, ximutat, epanastat
{ro: răsculat}
{fr: révolté, tombé dans le desordre}
{en: rebelled, revolted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuts1

shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)

§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)

§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sulatsã

sulatsã (su-lá-tsã) sf sulãts (su-lắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priimnã cariva; sulats, priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, piripat, voltã, tifirici;
(expr: dau sulatã = fac unã voltã)
{ro: tur, plimbare}
{fr: tour, tour de promenade}
{en: walking, stroll}
ex: tut gioacã, nãpoi sh-nãinti da sulãts (fac volti)

§ sulats (su-látsŭ) sn sulatsã (su-lá-tsã) – (unã cu sulatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tifirici/tifirice

tifirici/tifirice (ti-fi-rí-ci) sf tifitici/tifirice (ti-fi-rí-ci) – atsea tsi s-fatsi omlu cãndu s-priimnã; priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, sulatsã, sulats, voltã
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk, stroll}
ex: njarsim tifirici (priimnari) dzua di Mai; ishi tifirici (s-facã unã voltã) pi arcoarea aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

voltã

voltã (vól-tã) sf volti/volte (vól-ti) – atsea tsi fatsi cariva cãndu s-priimnã; atsea tsi fatsi cariva cãndu si-anvãrteashti tu-un loc; priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, sulatsã, sulats, piripat, tifirici, devri, devrã, dulai; (fig:
1: voltã = oarã, datã; expr:
2: fac unã voltã = mi priimnu, dau sulatsã)
{ro: tur, plimbare}
{fr: tour, promenade}
{en: walking, stroll}
ex: feci unã voltã (fig: mi primnai) prit hoarã; nu avea volti (priimnãri) prit piatsã; multi volti (fig: ori, dãts) l-vidzui tu casa-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã