DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coapsã

coapsã (cŭáp-sã) sf coapsi/coapse (cŭáp-si) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; armu, cipoc, ciupoc, gof, buti, cãrãdzelj, scheli, boshã, cãlcu, scheli, slaghinã;
(expr: nj-da tu coapsã = amintu, nchirdãsescu multu)
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: tãljai carni di la coapsã; mi-agudirã tu coapsã; mi doari coapsa; anlu-aestu nj-u deadi tu coapsã
(expr: amintai multu); lj-u deadi tu coapsã
(expr: amintã multu), sh-tr-atsea eara multu ifhãrãstisit

§ copsu (cóp-su) sn coapsi/coapse (cŭáp-si) – coapsã di pulj; copan
{ro: coapsă de pui}
{fr: cuisse de volaille}
{en: drumstick}
ex: loai sh-mini un copsu di miscu; copsul ari mari lizeti

§ copan3 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – (unã cu copsu)
ex: mãcã un copan (coapsã) di pulj friptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eadish

eadish (ĭá-dishĭŭ) sn eadishuri (ĭá-di-shĭurĭ) –
1: unã soi di-agioc di oaminj mãri (unã soi di stihimã) iu aduchirea easti ca un tsi-lj si da un lucru tu mãnã, lipseashti s-lji dzãcã a atsilui tsi-lj lu da lucrul, zborlu “shtiu”, cã altãsoi, atsel tsi-lj da lucrul lj-dzãtsi “eadish” shi amintã stihima;
2: os, ca unã soi di furcã di la cheptul a puljlui di gãljinã; stihima, namisa di doi oaminj, tsi s-bagã cu-arupearea-a oslui; tragã
{ro: iadeş; os în formă de furcă de la pieptul păsărilor; pariul care începe cu ruperea osului}
{fr: espèce de pari dans lequel celui des deux joueurs qui reçoit un objet sans dire “shtiu = je le sais” paie un gage; fourchette de volaille; pari qui se fait avec cette fourchette}
{en: some kind of a bet among two people, in which one, when receiving an object from the other, must say “shtiu = I know”, otherwise he loses the bet; wish-bone of fowl; some kind of a bet made with the wish-bone}
ex: n-acãtsãm eadish

§ eadesh (ĭá-deshĭŭ) sn eadishuri (ĭá-di-shĭurĭ) – (unã cu eadish)
ex: n-acãtsãm eadish

§ eadets (ĭá-detsŭ) sn pl(?) – (unã cu eadish)
ex: ea, s-n-acãtsãm eadets; amintai eadetslu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrbãlã

fãrbãlã (fãr-bã-lắ) sm fãrbãladz (fãr-bã-ládzĭ) – fãshi di stofã nduplicatã cu cari si stulseashti partea di nghios di la unã fustani (fustã, etc.)
{ro: bandă de ştofă cu care se împodobeşte partea de jos a unei rochii}
{fr: bande d’étoffe plissée, sorte de volant pour garnir les bas des jupes}
{en: band of material added to the lower part of a woman’s dress}
ex: nj-adrai fustani cu fãrbãlã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãljinã

gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

litacicã

litacicã (li-tácĭ-cã) sf litacitsi/litacitse (li-tácĭ-tsi) – giucãreauã (adratã cu carti alãchitã pi un trup di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; pitachi, letacicã, zmeu
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}

§ letacicã (le-tácĭ-cã) sf letacitsi/letacitse (le-tácĭ-tsi) – (unã cu litacicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitachi/pitache

pitachi/pitache (pi-tá-chi) sf pitãchi (pi-tắchĭ) – giucãreauã (carti alãchitã pi un trup adrat di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; zmeu, letacicã, litacicã
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pituminã

pituminã (pi-tú-mi-nã) sf pitumini/pitumine (pi-tú-mi-ni) – prici cu arpiti (pulj) tsi-azboairã (ca, bunãoarã, puljlji)
{ro: zburătoare}
{fr: volatile}
{en: winged creature}
ex: antsintsea dzuã, featsi pituminili (pricili tsi-azboairã)

§ pitumin (pi-tú-minŭ) adg pituminã (pi-tú-mi-nã), pituminj (pi-tú-minjĭ), pitumini/pitumine (pi-tú-mi-ni) – (prici) tsi-azboairã
{ro: zburătoare}
{fr: volant}
{en: flying}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã