|
|
vluyisit
vluyisit (vlu-yi-sítŭ) adg – vedz tu evluyii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: evluyiiartu
artu (ár-tu) sm fãrã pl – unã soi di cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; pindeartu, lituryii, lutruyii, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã
{ro: artos}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
§ pindeartu (pin-deár-tu) sm fãrã pl – (unã cu artu)
chisã1
chisã1 (chí-sã) sf fãrã pl – lugurii lai (ca cãtranea) sh-muzgoasã (scoasã dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc) ufilisitã la ncãltsarea-a cãljurlor; pisã, cãtrani, pecurã, smolã; (fig: chisã = (i) scutidi, ntunearic greu; (ii) colasi, ginemi, chiameti, bilje, lãeatsã, taxirati mari, etc.; (iii) (ca adg) lai, corbã, di jali)
{ro: smoală, catran; întuneric; nenorocire, doliu, iad}
{fr: goudron, poix; ténèbres, nuit noire; malheur, deuil, enfer}
{en: tar, asphalt; mourning, misfortune, hell}
ex: s-dipusi din tser un nior lai ca chisa (cãtranea); chisã (fig: mari scutidi) easti nafoarã; tu casa-aestã easti dip chisã (fig: scutidi); tu mari chisã (fig: scutidi, bileadz) intrai; cljeili-a chisãljei (fig: a lãetslor, a biljadzlor) nj-didesh; s-nji dats dosprãdzats di sufliti dit chisã (fig: colasi), s-li-aduc tu paradis; tu chisã (fig: colasi) s-ti ved; numtã di chisã (fig: corbã, di jali) sh-di cãtrani; O, lai Coti, Coti di chisã (fig: mãrate)
§ chisusescu (chi-su-sés-cu) (mi) vb IV chisusii (chi-su-síĭ), chisuseam (chi-su-seámŭ), chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusiri/chi-susire (chi-su-sí-ri) – afundusescu tu chisã (pisã, smolã, scutidi, colasi, etc.); l-fac s-dipunã tu colasi; (fig: chisusescu = lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; pisusescu, curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, buisescu, lupusescu, etc.)
{ro: smoli, coborî în iad, nenoroci}
{fr: abîmer, enfoncer dans la poix, dans les ténèbres, dans l’enfer; (se) rendre quelqu’un malheureux}
{en: throw something to tar, to dark, to hell; make someone unhappy}
§ chisusit (chi-su-sítŭ) adg chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusits (chi-su-sítsĭ), chisusiti/chisusite (chi-su-sí-ti) – cari easti afundusit tu chisã (colasi, scutidi, etc.); pisusit, cãtrãnãsit, cãtrãnsit, cãtãrnãsit; (fig: chisusit = tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, buisit, lupusit, etc.)
{ro: smolit, coborât în iad, nenorocit}
{fr: abîmé, enfoncé dans la poix, dans les ténèbres; condamné dans l’enfer; malheureux}
{en: thrown to tar, to dark, to hell; unhappy}
ex: suflitlu tsi easti chisusit (numãtsit s-dipunã tu colasi); chisusita (fig: mãrata) di moashi; lea, cãmilã chisusitã! (fig: curbisitã, blãstimatã); multi mãnj vluyisiti, multi guri chisusiti (fig: curbisiti)
evluyii/evluyie
evluyii/evluyie (e-vlu-yí-i) sf evluyii (e-vlu-yíĭ) – urãciunea tsi-lj da Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-lj da urãciunj a omlui; evlughii, evluii, vluyii, vluii; urãciuni, urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni, ifchii, ifcheauã, ifhii
{ro: binecuvântare}
{fr: bénédiction}
{en: blessing}
§ evlughii/evlughie (e-vlu-ghí-i) sf evlughii (e-vlu-ghíĭ) – (unã cu evluyii)
§ vluyii/vluyie (vlu-yí-i) sf vluyii (vlu-yíĭ) – (unã cu evluyii)
ex: nu-nj da nã vluyii s-nu cher?; atumtsea va s-tsã dau sh-unã vluyii
§ vluii/vluie (vlu-í-i) sf vluii (vlu-íĭ) – (unã cu evluyii)
ex: va s-tsã dau sh-unã vluyii (urãciuni)
§ vluito (vlu-i-tó) sm vluitadz (vlu-i-tádzĭ) – (unã cu evluyii)
ex: cãt lo preftul s-bagã vuitolu (s-da urãciunea cu bãgarea pi cap a pitrãhiljiljei) s-lji ncurunã
§ evluyisescu (e-vlu-yi-sés-cu) vb IV evluyisii (e-vlu-yi-síĭ), evluyiseam (e-vlu-yi-seámŭ), evluyisitã (e-vlu-yi-sí-tã), evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-sí-ri) – (Dumnidzã, preftu) lj-da urãciuni a unui om tra sã-lj si ducã lucrili ambar; evlughisescu, vluyisescu, vluisescu
{ro: binecuvânta}
{fr: bénir}
{en: bless}
§ evluyisit (e-vlu-yi-sítŭ) adg evluyisitã (e-vlu-yi-sí-tã), evluyisits (e-vlu-yi-sítsĭ), evluyisi-ti/evluyisite (e-vlu-yi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã urãciunj (di preftu, di Dumnidzã, di pãrinti, etc.) tra sã-lj si ducã lucrili ambar; evlughisit, vluyisit, vluisit
{ro: binecuvântat}
{fr: béni}
{en: blessed}
§ evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-sí-ri) sf evluyisiri (e-vlu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti evluyisit; evlughisiri, vluyisiri, vluisiri
evluyisit
evluyisit (e-vlu-yi-sítŭ) adg – vedz tu evluyii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: evluyiilituryii1/lituryie
lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?
§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)
§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)
§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia
§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}
piscuri/piscure
piscuri/piscure (pis-cú-ri) sf piscuri (pis-cúrĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi arucutoasã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lituryii, lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscurã
{ro: prescură}
{fr: (chanteau de) pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adrarã ndauã piscuri; agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurli (litturyiili)
§ piscurã (pis-cú-rã) sf piscuri (pis-cúrĭ) – (unã cu piscuri)
§ piscur (pis-cúrŭ) sn piscuri (pis-cúrĭ) – (unã cu piscuri)
§ pãnãyii/pãnãyie (pã-nã-yí-i) sf pãnãyii (pã-nã-yíĭ) – (unã cu piscuri)
§ piscurici (pis-cu-rícĭŭ) sn piscurici/piscurice (pis-cu-rí-ci) – piscuri njicã
{ro: prescură mică}
{fr: petit (chanteau de) pain bénit}
{en: small communion bread}
vluyisitŭ
RO:blând, liniştit
EN:quiet (person)
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015