ex: vigljai (shidzui dishtiptat) tutã noaptea cã avea cãlduri sh-trãsãrea; ari doi oaminj dupã nãs cari lu veaglji (l-pãzescu); mi vigljai (mi-afirii) multu

§ vigljedz (vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ vigljat (vi-gljĭátŭ) adg vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljats (vi-gljĭátsĭ), vigljati/vigljate (vi-gljĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) sf vigljeri (vi-gljĭérĭ) – (unã cu avigljari)
ex: plãtim multu sh-vigljari cum lipseashti nu avem; vigljarea (afirirea) ãlj lundzeashti bana

§ paraveglju (pá-ra-vé-gljĭu) (mi) vb I paravigljai (pá-ra-vi-gljĭáĭ), paravigljam (pá-ra-vi-gljĭámŭ), paravigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljari/paravigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) – aveglju multu (ma multu dicãt easti-ananghi); aveglju multu di multu (ma multu dicãt u caftã-arada)
{ro: veghea prea mult}
{fr: veiller trop}
{en: watch too much}

§ paravigljedz (pá-ra-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I paravigljai (pá-ra-vi-gljĭáĭ), paravigljam (pá-ra-vi-gljĭámŭ), para-vigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljari/paravigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) – (unã cu paraveglju)

§ paravigljat (pá-ra-vi-gljĭátŭ) adg paravigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljats (pá-ra-vi-gljĭátsĭ), para-vigljati/paravigljate (pá-ra-vi-gljĭá-ti) – tsi easti vigljat multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: care este vegheat prea mult}
{fr: qui est trop veillé}
{en: watched too much}

§ paravigljari/para-vigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) sf paravigljeri (pá-ra-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paravigljadzã
{ro: acţiunea de a veghea prea mult}
{fr: action de veiller trop}
{en: action of watching too much}

§ avigljitor (a-vi-glji-tórŭ) adg avigljitoari/avigljitoare (a-vi-glji-tŭá-ri), avigljitori (a-vi-glji-tórĭ), avigljitoari/avigljitoare (a-vi-glji-tŭá-ri) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); avlighitor, vigljitor, pãndar, drãgat, dãrgat, puljac, puleac
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: bãgã avigljitori, s-nu-alasã s-intrã nitsi puljlu nãuntru; nipoata-a avigljitorlui (pãndarlui); ishi cu avigljitorlji a lui sã s-priimnã

§ avlighitor (a-vli-ghi-tórŭ) adg avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-tŭá-ri), avlighitori (a-vli-ghi-tórĭ), avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ vigljitor (vi-glji-tórŭ) adg vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri), vigljitori (vi-glji-tórĭ), vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ viglã (ví-glã) sf vigli/vigle (ví-gli) –
1: un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); avigljitor, vigljitor, strajã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli, nubici;
2: dishcljidzãturã (guvã, firidã) njicã prit stizmã (dit unã casã, tsilar, cireap, mitirizi, etc.) prit cari omlu poati s-veadã tsi s-fatsi di-alantã parti (poati s-aminã cu tufechea, etc.)
{ro: strajă, sentinelă, ferăstruică în zid}
{fr: garde, sentinelle; vigie, trou d’observation dans un rampart; trou latéral dans un four; petite ouverture dans le mur}
{en: guard, sentry, small opening in a wall, fortification, oven, etc.}
ex: lj-bãgarã vigli (avigljitori) tra s-nu fugã; vigla (caracolea) nu duchi tsi vrea s-facã; o, Doamne, Dumnidzale shi viglã scãpãtoari

§ veclju2 (vé-cljĭu) (mi) vb I vicljai (vi-cljĭáĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljari/vicljare (vi-cljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ vicljat2 (vi-cljĭátŭ) adg vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljats (vi-cljĭátsĭ), viclja-ti/vicljate (vi-cljĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vicljari2/vicljare (vi-cljĭá-ri) sf vicljeri (vi-cljĭérĭ) – (unã cu avigljari)

§ vleghi (vléghĭŭ) (mi) vb I vligheai (vli-ghĭáĭ), vligheam (vli-ghĭámŭ), vligheatã (vli-ghĭá-tã), vligheari/vligheare (vli-ghĭá-ri) – (unã cu aveglju)
ex: shi las si vleaghi (s-aveaglji) vetea-a lor spãstritã

§ vligheat (vli-ghĭátŭ) adg vligheatã (vli-ghĭá-tã), vligheats (vli-ghĭátsĭ), vligheati/vligheate (vli-ghĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vligheari/vligheare (vli-ghĭá-ri) sf vligheri (vli-ghĭérĭ) – (unã cu avigljari)

§ vlighitor (vli-ghi-tórŭ) adg vlighitoa-ri/vlighitoare (vli-ghi-tŭá-ri), vlighitori (vli-ghi-tórĭ), vlighitoa-ri/vlighitoare (vli-ghi-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ priveglju (pri-vé-gljĭu) vb I privigljai (pri-vi-gljĭáĭ), privigljam (pri-vi-gljĭámŭ), privigljatã (pri-vi-gljĭá-tã), privigljari/privigljare (pri-vi-gljĭá-ri) – stau dishtiptat s-aveglju (s-lu pizescu) un lucru tra s-nu-l lja vãrnu; nu dormu noaptea shi stau la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); u trec noaptea s-aveglju mortul; aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz
{ro: veghea}
{fr: veiller}
{en: watch during normal sleeping hours}
ex: bãgã s-priveaglji noaptea tutã

§ privigljat (pri-vi-gljĭátŭ) adg privigljatã (pri-vi-gljĭá-tã), privigljats (pri-vi-gljĭátsĭ), privigljati/privigljate (pri-vi-gljĭá-ti) – (lãndzit, mortu) tsi-lj sta cariva noaptea la cap s-lu-aveaglji; avigljat, vigljat
{ro: vegheat}
{fr: veillé, surveillé}
{en: watched over}

§ privigljari/privigljare (pri-vi-gljĭá-ri) sf privigljeri (pri-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priveaglji cariva; avigljari, vigljari, nihteri
{ro: acţiunea de a veghea; veghere, priveghi}
{fr: action de veiller; veille, vigile}
{en: action of watching during sleeping hours; vigil}

§ apreaveglju (a-prea-vé-gljĭu) (mi) vb I apreavigljai (a-prea-vi-gljĭáĭ), apreavigljam (a-prea-vi-gljĭámŭ), apreavigljatã (a-prea-vi-gljĭá-tã), apreaviglja-ri/apreavigljare (a-prea-vi-gljĭá-ri) – nj-bag ghini oarã (mintea) sh-mi-aveglju, mi-afirescu ghini
{ro: păzi bine}
{fr: (se) garder, surveiller attentivement}
{en: be very careful in protecting himself}
ex: si s-apreaveaglji di Gioea (si sh-bagã mintea shi si s-aveaglji ghini)

§ apreavigljat (a-prea-vi-gljĭátŭ) adg apreavigljatã (a-prea-vi-gljĭá-tã), apreavigljats (a-prea-vi-gljĭátsĭ), apreaviglja-ti/apreavigljate (a-prea-vi-gljĭá-ti) – tsi easti avigljat ghini
{ro: păzit bine}
{fr: gardé, surveillé attentivement}
{en: be very careful and protect himself}

§ apreavigljari/apreavigljare (a-prea-vi-gljĭá-ri) sf apreavigljeri (a-prea-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti apreavigljat
{ro: acţiunea de a fi atent şi de a se păzi bine}
{fr: action de (se) garder, de surveiller attentivement}
{en: action of being very careful in protecting himself}

{en: stand guard, watch}
ex: mutrita a ljei cãrãulseashti (aveaglji, sta di-aveaglji)

§ cãrãulsit (cã-rã-ul-sítŭ) adg cãrãulsitã (cã-rã-ul-sí-tã), cãrãulsits (cã-rã-ul-sítsĭ), cãrãulsiti/cãrãulsite (cã-rã-ul-sí-ti) – tsi easti avigljat
{ro: vegheat, urmărit cu vederea}
{fr: qui est sous veille}
{en: watched}
ex: tini fush cãrãulsit (vidzut, bãgat oarã di tsi fãtseai)

§ cãrãulsiri/cãrãulsire (cã-rã-ul-sí-ri) sf cãrãulsiri (cã-rã-ul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cãrãulseashti
{ro: acţiunea de a sta de veghe; veghere, strajă}
{fr: action d’être de garde, de veiller}
{en: action of standing guard, of watching}

{ro: nepândit, neaşteptat}
{fr: qui n’est pas guetté; inattendu}
{en: who is not watched, who is not waited, unexpected}
ex: neapãndixitã (dinapandiha) ãlj vinji aestã ghideri

§ neapãndixiri/neapãndixire (nea-pãn-dic-sí-ri) sf neapãndixiri (nea-pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easti pãndixit (ashtiptat)
{ro: acţiunea de a nu pândi, de a nu aştepta; neaşteptare}
{fr: action de ne pas guetter, de ne pas attendre}
{en: action of not watching, of not waiting}

§ apãn-dãxescu (a-pãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV apãndãxii (a-pãn-dãc-síĭ), apãndãxeam (a-pãn-dãc-seámŭ), apãndãxitã (a-pãn-dãc-sí-tã), apãndãxiri/apãndãxire (a-pãn-dãc-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)
ex: nu-apãndãxeam (nu mi-ashtiptam) tra s-chearã ahãtu ntroarã; mi apãndãxii (mi-aflai pi dinapandiha) tu-aestã znjii

§ apãndãxit (a-pãn-dãc-sítŭ) adg apãndãxitã (a-pãn-dãc-sí-tã), apãndãxits (a-pãn-dãc-sítsĭ), apãndãxiti/apãndãxite (a-pãn-dãc-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndãxiri/apãndãxire (a-pãn-dãc-sí-ri) sf apãndãxiri (a-pãn-dãc-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndãxit (nea-pãn-dãc-sítŭ) adg neapãndãxitã (nea-pãn-dãc-sí-tã), neapãndãxits (nea-pãn-dãc-sítsĭ), neapãndãxiti/neapãndã-xite (nea-pãn-dãc-sí-ti) – (unã cu neapãndixit)
ex: neapãndixit (neashtiptat) ãnj fu; neapãndãxitã-lj (pi neashtiptati-lj) vinji aestã chideri

§ neapãndãxiri/neapãndãxire (nea-pãn-dãc-sí-ri) sf neapãndãxiri (nea-pãn-dãc-sírĭ) – (unã cu neapãndixiri)

§ pãndescu (pãn-dés-cu) (mi) vb IV pãndii (pãn-díĭ), pãndeam (pãn-deámŭ), pãnditã (pãn-dí-tã), pãndiri/pãndire (pãn-dí-ri) – aveglju peascumta tra s-ved tsi s-fatsi iuva, ma s-treacã cariva pri cali, etc.; stau sh-aveglju dit un loc ascumtu tra s-ved cari yini sh-fudzi (cari treatsi, cari intrã tu-ayinji, cari va s-furã, etc.); spiunedz, aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz, pizescu, pãzescu, pãdzescu; apãndixescu, pãndixescu, apãndãxescu
{ro: pândi, veghea, spiona}
{fr: veiller, guetter, épier}
{en: watch, spy upon}
ex: l-pãndi cãndu nchisi ti Bituli sh-lu vãtãmã n cali

§ pãndit (pãn-dítŭ) adg pãnditã (pãn-dí-tã), pãndits (pãn-dítsĭ), pãndi-ti/pãndite (pãn-dí-ti) – (om) tsi easti avigljat trã tsi fatsi; (loc) tsi easti avigljat trã cari yini sh-trã cari fudzi; spiunat, avigljat, vigljat, pizit, pãzit, pãdzit; apãndixit, pãndixit, apãndãxit
{ro: pândit, vegheat, spionat}
{fr: veillé, guetté, épié}
{en: watched, spied upon}

§ pãndiri/pãndire (pãn-dí-ri) sf pãndiri (pãn-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndeashti; spiunari, avigljari, vigljari, piziri, pãziri, pãdziri; apãndixiri, pãndixiri, apãndãxiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a veghea, de a spiona; pândire, veghere, spionare}
{fr: action de veiller, de guetter, d’épier}
{en: action of watching, of spying upon}

§ pãndar (pãn-dárŭ) sm pãndari (pãn-dárĭ) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); drãgat, dãrgat, puleac, puljac, avigljitor, avlighitor, vigljitor
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: nu-i pãndarlu (dãrgatlu), cã-i diparti; plãtim un pãndar tra s-n-aveaglji ayinja; frica veaglji ayinjli, nu pãndarlu (avigljitorlu)

§ pãndrunitsã (pãn-dru-ní-tsã) sf pãndrunitsã (pãn-dru-ní-tsã) – unã soi di apanghiu (ca un udã) tsi easti-adrat si sta pi patru pari, di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pindurnitsã; cirdachi
{ro: cerdac, foişor, post de observaţie}
{fr: abri provisoire et soutenu par quatre poteaux servant à garder les vignes, les jardins potagers, etc.}
{en: temporary shelter standing on four posts, made for the specific purpose of watching a vineyard, vegetable garden, etc.}

§ pindurnitsã (pin-dur-ní-tsã) sf pindurnitsã (pin-dur-ní-tsã) – (unã cu pãndrunitsã)
ex: aveaglji ca nishti pindurnitsã