DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}

§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãuli/cãrãule

cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) sf cãrãulj (cã-rã-úljĭ) – om i ceatã di oaminj (stratiots) tsi alagã tu locuri (cãljuri) tra s-veadã tsi s-fatsi (ma s-aibã dushmanj, furi, etc.); un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); atsea tsi fatsi atsel tsi aveaglji; caraulã, cãrãulã, cãrãulgi, caracoli, culuchi, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: patrulă; strajă, sentinelă}
{fr: patrouille; garde, sentinelle}
{en: patrol; guard, sentry}
ex: shadi Costa cãrãuli (caracoli, di-aveaglji); cãrãulea (straja) mi-aduchi

§ caraulã (ca-ra-ú-lã) sf carauli/caraule (ca-ra-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caraula (caracolea)

§ cãrãulã (cã-rã-ú-lã) sf cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: aveaglji cãrãulã (fatsi strajã); cãrãula (straja) nu mi vidzu

§ caracoli/caracole (ca-ra-có-li) sf caracolj (ca-ra-cóljĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caracolea; easti caracoli di gindãrmadz

§ culuchi/culuche (cu-lú-chi) sf culuchi (cu-lúchĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi culuchea (caracolea); mi-acãtsã culuchea (cãrãulea) noaptea; ti lja culuchea cara s-ti veadã noaptea fãrã fineri

§ cãrãulgi (cã-rã-ul-gí) sm cãrãulgeadz (cã-rã-ul-gĭádzĭ) – om tsi fatsi parti dit unã ceatã di oaminj tsi-alagã cãrãulã (caracoli); om (stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); cãrãulã, cãrãuli, caracoli, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}

§ cãrãulsescu (cã-rã-ul-sés-cu) (mi) vb IV cãrãulsii (cã-rã-ul-síĭ), cãrãulseam (cã-rã-ul-seámŭ), cãrãulsitã (cã-rã-ul-sí-tã), cãrãulsiri/cãrãulsire (cã-rã-ul-sí-ri) – stau di-aveglju tsiva; fac strajã; stau (shed, fac, etc.) cãrãuli
{ro: sta de veghe}
{fr: être de garde, veiller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãrgat

dãrgat (dãr-gátŭ) sm dãrgats (dãr-gátsĭ) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); drãgat, pãndar, puljac, puleac, avigljitor, avlighitor, vigljitor
{ro: păzitor, pândar}
{fr: garde champètre, garde vigne, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: dãrgatlu (pãndarlu) a ayinjlor

§ drãgat (drã-gátŭ) sm drãgats (drã-gátsĭ) – (unã cu dãrgat)

§ dãrgãsii/dãrgãsie (dãr-gã-sí-i) sf dãrgãsii (dãr-gã-síĭ) – cãliva iu bãneadzã un dãrgat; drãgãsii
{ro: coliba unui “dărgat”}
{fr: cabane, chaumière d’un “dãrgat”}
{en: shack, thatched cottage of a “dãrgat”}

§ drãgãsii/drãgãsie (drã-gã-sí-i) sf drãgãsii (drã-gã-síĭ) – (unã cu dãrgãsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nubeti1/nubete

nubeti1/nubete (nu-bé-ti) sf nubets (nu-bétsĭ) – atsea tsi fatsi lumea tsi-aveaglji (di-aradã noaptea, un loc, unã casã, un lãndzit, un mortu, etc.); avigljari, vigljari, piziri, pãziri, pãdziri
{ro: supraveghere}
{fr: surveillance; service de sentinelle}
{en: surveillance}
ex: trã nubetea (vigljarea) a caljlor, noaptea; noaptea aestã elj va facã nubeti

§ nubici (nu-bi-cí) sm nubiceadz (nu-bi-cĭádzĭ) – om tsi fatsi nubeti; un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}
ex: yinea s-alãxeascã nubicilu (avigljitorlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãndixescu

pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi

§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}

§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}

§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)

§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puljac

puljac (pu-ljĭácŭ) sm puljats (pu-ljĭátsĭ) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); puleac, avigljitor, avlighitor, vigljitor, pãndar, drãgat, dãrgat
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: lo cu nãs shi puljaclu (pãndarlu) di Guritsa

§ puleac (pu-leácŭ) sm puleats (pu-leátsĭ) – (unã cu puljac)
ex: avem un puleac (avigljitor) bun la-ayinji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strajã

strajã (stra-jĭã) sf strãji (strắjĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); atsea tsi fatsi omlu tsi aveaglji tsiva; avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli, nubici; avigljari
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}
ex: njarsi pãn di straja-a lui; va si-lj shadã strajã (va shi-lj shadã cãrãuli, va lu-aveaglji); strajã (avigljari) la oclji shi la gurã

§ strãjar (strã-jĭárŭ) sm strãjari (strã-jĭárĭ) – unã soi di stratiot tsi aveaglji ledzli-a statlui shi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); gindar, geandar, jandar, gindãrmã
{ro: sergent de oraş}
{fr: gendarme gardien}
{en: policeman, militiaman}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã