DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anghistru

anghistru (an-ghís-tru) sn anghistri/anghistre (an-ghís-tri) – cãrliglu njic cari (acãtsat la un capit di cioara ligatã di-un puljan), s-arucã tu apã tra si s-acatsã peshti; cãrlig cu cari araftsãlj acatsã lucrili tri cuseari; grip, grep, unjitsã, vlac
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher; croc, crochet, hameçon}
{en: angling rod; hook, fish-hook}
ex: acatsã stranjili tsi cusea cu-un anghistru; mi dush la-arãu di-acãtsai peshti cu anghistrul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arinã

arinã (a-rí-nã) sf arinj (a-rínjĭ) shi arinuri (a-rí-nurĭ) – cheatrã chisatã (di apã sh-vimtu), faptã ca sãrmi (ca sarea) sh-adunatã la mardzinea di-arãuri, lacuri i amãri;
(expr:
1: cãt tradzi (frãndza sh-)arina; ca spruna sh-ca arina = multi, cãt vedz cu ocljilj; lumi multã;
2: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: nisip}
{fr: sable}
{en: sand}
ex: apa treatsi, arina armãni; arina a amariljei; cu-unã mãnatã di arinã arcatã, s-astupã avlachilu; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; cupii di oi, cãt tradzi arina
(expr: multi); suntu carishti cãts drats, ca spruna sh-ca arina
(expr: ahãntu multsã suntu)

§ arinos (a-ri-nósŭ) adg arinoasã (a-ri-nŭá-sã), arinosh (a-ri-nóshĭ), arinoa-si/arinoase (a-ri-nŭá-si) – cari easti-adrat di-arinã; cari easti mplin di-arinã; cari easti-acupirit di-arinã; cari ari arinã; etc.
{ro: nisipos}
{fr: sablonneux}
{en: sandy}
ex: casa easti adratã pri loc arinos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astup

astup (as-tupŭ) (mi) vb I astupai (as-tu-páĭ), astupam (as-tu-pámŭ), astupatã (as-tu-pá-tã), astupari/astupare (as-tu-pá-ri) – bag un lucru pristi (tu) unã guvã dishcljisã tra s-nu poatã s-treacã tsiva prit nãsã; acoapir unã dishcljidzãturã tra s-nu s-veadã (tra s-nu treacã tsiva); bag un dop tu-unã gurã di botsã; umplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treacã tsiva prit el; ncljid, acoapir, etc.; (fig:
1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop cu mãcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi sã zburãscu; (iii) mãc tsiva tsi va mi facã s-nu pot s-es nafoarã, tsi va-nj da capsi; (iv) mi-acoapir; sã ncljidi, s-acoapirã tserlu cu niori; (v) mi cher, ascapit dupã unã dzeanã; expr:
2: astup multi guvi; am multi guvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea fãtseari; am multi lucri tsi lipseashti s-li fac;
3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tsiva di-atseali tsi-nj si spun)
{ro: astupa}
{fr: boucher}
{en: plug}
ex: astupã (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astupã nãrli sh-nu adilje dip; astuparã (lu-acupirirã) putslu; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; astupã botsa (bagã-lj doplu); s-astupã sulinarlu di la casã; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bãgats tsiva tu chipuri tra s-nu-asunã); vai astuchi (va ncljidz) gura-a lumiljei?; lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu zahari; nu lã ncãpea sãmarili di carnea tsi avea astupatã (fig: di cãt s-avea ndupatã, di cãti-avea mãcatã); lj-u-astupã (fig: si ndoapã, li ndeasã, mãcã multã), nu s-agioacã; lj-astupai ali gãscã misur (fig: lj-bãgai cu zorea misur prit grumadz); cu pãradzlj-aeshti astupai multi guvi
(expr: feci multi lucri tsi lipsea fãtseari); astupã-ti! (fig: acoapirã-ti!); dzã-lj si sh-astupã gura
(expr: s-tacã, si shi ncljidã gura); s-astupã (fig: s-chiru, ascãpitã) apoea dupã dzeanã

§ astupat (as-tu-pátŭ) adg astupatã (as-tu-pá-tã), astupats (as-tu-pátsĭ), astupati/astupate (as-tu-pá-ti) – tsi s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi-lj s-ari bãgatã un dop; ncljis, acupirit
{ro: astupat}
{fr: bouché}
{en: plugged}
ex: ari nãrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea mãcatã tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-easã nafoarã, sã-sh facã apa-atsea groasã, si s-cacã); nu puteam s-ishim cã nã eara usha astupatã (ncljisã); tserlu easti astupat (acupirit, mplin di niori)

§ astupari/astupare (as-tu-pá-ri) sf astupãri (as-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; ncljideari, acupiriri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avlachi1

avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã

§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)

§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã

§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brazdã

brazdã (bráz-dã) sf brazdi/brazde (bráz-di) – groapã putsãn ahãndoasã, ca unã avlachi strimtã shi lungã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã, prit cari s-curã apã, etc.); avrag, vrag, avlachi, vlachi, urdin
{ro: brazdă, şanţ}
{fr: sillon}
{en: furrow, trench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canali/canale

canali/canale (cá-na-li) sf canali/canale(?) (cá-na-li) – avlachi strimtã shi lungã, faptã maxus trã curarea-a apiljei; cãnali; guvã prit cari intrã apa tsi fatsi s-lucreadzã moara, cãrutã
{ro: canal, locul prin care intră apa de la moară}
{fr: canal, abée}
{en: channel, drain}
ex: bagã cuscrilj si sapã nã canali (avlachi); adusim apã cu canali; cu-unã mãnatã di arinã, lãngã canali, s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou

§ cãnali/cãnale (cã-ná-li) sf cãnãlj (cã-nắljĭ) – (unã cu canali)

§ cãrutã (cã-rú-tã) sf cãruti/cãrute (cã-rú-ti) – (unã cu canali)
ex: unã cãrutã anvãrtea aroata-a moarãljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clincã

clincã (clín-cã) sf clintsi/clintse (clín-tsi) – loc ahãndos namisa di dauã dzenj i muntsã tu cari s-aflã multi ori apã tsi curã (arãu); avlachi multu mari tsi dipuni tu-unã parti cãtrã nghios; vali, trap
{ro: vale}
{fr: vallée}
{en: valley}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã