DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clembã

clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)

§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc

§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drãzgã

drãzgã (drắz-gã) sf drãzghi/drãzghe (drắz-ghi) – arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; pãduri tinirã sh-multu tufoasã; arburi njits shi fundutosh (vlãstari) tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, tufani; ljanurã, janurã, yeanurã, eanurã
{ro: sihlă; crâng}
{fr: breuil; fourré; épaisseur d’une forêt; forêt jeune et très touffue}
{en: coppice, shrubs; young and bushy forest}
ex: suti di mãrshi di arbinesh umplurã drãzghili; nu putui si strãbat prit drãzgã (ljanurã, tufani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fidan

fidan (fi-dánŭ) sm, sf, adg fidanã (fi-dá-nã) shi fidani/fidane (fi-dá-ni), fidãnj (fi-dắnjĭ), fidani/fidane (fi-dá-ni) shi fidãnj (fi-dắnjĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; arburi tinir; truplu (shcoplu aruptu) di la un arburi tinir; fidanã, fidani, vlãstar, vlãstari, lãstari, cljeci, climbuci; (fig: fidan (fidanã, fidani/fidane) = ficior (featã) gioni, zveltu sh-mushat, ca un fidan)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune arbre, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: nu cheari nã pãduri, fidãnjli (vlãstãrli) cãndu crescu; eara mushat; tricui prit pãdurea di fidãnj (di vlãstãri, di arburi tiniri); di-unã fidani s-featsi nã pãduri; naltã ca fidani, aroshi ca mirgeani; s-ligãna cãravea ca frãndza pri fidani (vlãstari); un pljumbu mea lu-arsi fidanlu (fig: gionili); sh-noi plãndzem, eara singura fidani (fig: tinir, ficior, featã) a ugeaclui a nostru; plãndzem fidãnjlji (fig: zveltsãlj gionj); eara fidani (fig: gioni, zveltu sh-mushat)

§ fidãnlãchi/fi-dãnlãche (fi-dãn-lắ-chi) sf fidãnlãchi (fi-dãn-lắchi) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ca unã fidani; (fig: fidãnlãchi = harea shi purtarea tsi u au ficiorlji (featili) gionj, zveltsã shi mushats; giunaticlu tsi lu-aspuni un fidan)

§ nfidãnescu (nfi-dã-nés-cu) vb IV nfidãnii (nfi-dã-níĭ), nfidãneam (nfi-dã-neámŭ), nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãniri/nfidãnire (nfi-dã-ní-ri) – crescu fidãnj di la-arãdãtsinã; scot fidãnj; fac vlãstari
{ro: scoate vlăstari}
{fr: donner des rejetons}
{en: shoot, give suckers}
ex: nfidãnirã (scoasirã fidãnj) ayinjli

§ nfidãnit (nfi-dã-nítŭ) adg nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãnits (nfi-dã-nítsĭ), nfidãniti/nfidãnite (nfi-dã-ní-ti) – tsi ari scoasã fidãnj
{ro: care a scos vlăstari}
{fr: qui a donné des rejetons}
{en: who has given suckers}

§ nfidãniri/nfi-dãnire (nfi-dã-ní-ri) sf nfidãniri (nfi-dã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es fidãnj di la-arãdãtsina-a arburlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geachet

geachet (gĭa-chĭétŭ) sn geacheturi (gĭa-chĭé-turĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã di muljeri pristi cãmeashi shi sum jachetã; cichet, ceachet, tsichet, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă (fără mâneci)}
{fr: veston très court, gilet (sans manche)}
{en: vest (without sleeves)}
ex: un geachet tru cari pitrundea tuti vimturli; geacheturli mi stringu

§ ceachet (cĭa-chĭétŭ) sn ceacheturi (cĭa-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
ex: ceachetlu lj-easti mushat; cu ceachetlu strimtu pri truplu ca vlãstar

§ cichet (ci-chĭétŭ) sn cicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

§ tsichetã (tsi-chĭé-tã) sf tsicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljanurã

ljanurã (ljĭa-nú-rã) sf ljanuri (ljĭa-núrĭ) – pãduri tinirã sh-multu tufoasã; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; arburi vlãstari; yeanurã, eanurã, janurã; drãzgã
{ro: sihlă; crâng, tufiş}
{fr: forêt jeune et très touffue; breuil; fourré; épaisseur d’une forêt}
{en: young and bushy forest; coppice, shrubs}
ex: tu pondili ljanuri

§ yeanurã (yĭa-nú-rã) sf yeanuri (yĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)
ex: nã purtecã di yeanurã (vlãstari)

§ eanurã (ĭa-nú-rã) sf eanuri (ĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)

§ janurã (jĭa-nú-rã) sf januri (jĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)
ex: picurarlu easi dit janurã (ljanurã, drãzgã); nu-nj voi, dadã, picurar, cã picurarlu-i dit janurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljertu

ljertu (ljĭér-tu) (mi) vb I ljirtai (ljir-táĭ), ljirtam (ljir-támŭ), ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtari/ljirtare (ljir-tá-ri) – nu lj-u voi a unui tr-atseali tsi nj-ari faptã (shi-lj li agãrshescu); nu-lj fac tsiva a atsilui tsi-nj stipseashti; nu mata caftu sã-nj si plãteascã nãpoi unã borgi tsi-nj si cadi; simbãtsescu;
(expr:
1: lu ljirtã Dumnidzã = l-lo Dumnidzã, lji ncljisi ocljilj trã totna, muri;
2: ljirtatlu = atsel tsi fu ljirtat di Dumnidzã, tsi muri, mortul;
3: Dumnidzã s-lu ljartã = zbor tsi s-dzãtsi la moartea-a unui, rigeaea ca Dumnidzã s-lji ljartã a mortului, amãrtiili tsi-ari faptã tu banã;
4: mi ljertu cu pãrintsãlj, cu soea, cu fratslji, etc. = mi dispartu di (nj-ljau sãnãtati di la) pãrintsã, soi, frats, etc. cãndu fug ti multu chiro, cãndu mor pãrintsãlj, etc.;
5: mi ljertu di-un lucru = mi dispartu di-un lucru, nj-cher umutea di la un lucru, dusi, lu-agãrshescu;
6: nj-ljau ljirtari cu cariva = lu ljertu sh-mi ljartã cãndu nã dispãrtsãm (di tsi n-avem faptã un a altui), cã nu sã shtii ma s-nã videm altãoarã;
7: ljirtari nu-ari = nu-ari ascãpari; simbãtsiri)
{ro: ierta}
{fr: pardonner}
{en: forgive}
ex: dupã-atseali tsi-lj feci, nu va mi ljartã vãrãoarã; di oara aestã mi ljirtã; oara-aestã, dzãsi, ti ljertu, ma s-ts-adunj mintea cu tini; nu vã ljertu pãnã s-nu njirdzets s-adutsets atsea prici; scoasirã vlãstari shi acshitsi-lj si ljirtarã picatili; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; dupã tsi s-ljirtã cu
(expr: dupã tsi sh-lo sãnãtati di la) pãrintsãlj shi fratslj-a lui; lu ljirtã di (nu-lj mata caftã s-lj-u plãteascã nãpoi) borgea tsi avea s-lja; ljartã-ti di nãs
(expr: agãrsha-l, dusi, lja-ts umutea di la el); s-ljirtã
(expr: s-dispãrtsã) amirãlu di cãni; l-ljirtã Dumnidzã
(expr: du-si, muri); Dumnidzã s-lu ljartã, cã nu fu un om arãu

§ ljirtat (ljir-tátŭ) adg ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtats (ljir-tátsĭ), ljirtati/ljirtate (ljir-tá-ti) – tsi nu va-lj si facã tsiva trã stepsul tsi featsi; tsi nu-lj si caftã s-plãteascã nãpoi unã borgi; simbãtsit
{ro: iertat}
{fr: pardonné}
{en: forgiven}
ex: atumtsea picatili a tali va s-hibã ljirtati; ljirtati s-hibã tuti; s-nu ishim di grailu cu limba di moarti a ljirtatlui pãrinti
(expr: a pãrintilui tsi easti mortu); feata a mea, ljirtata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn