|
vizirami/vizirame
vizirami/vizirame (vi-zi-rá-mi) sf – vedz tu vizir
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vizirviziriat
viziriat (vi-zi-ri-ĭátŭ) sn – vedz tu vizir
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vizirvizir
vizir (vi-zírŭ) sm viziri (vi-zírĭ) – cãpii mari dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; pãshe, pãshã, pãshilã, satrazam, ipurgo
{ro: vizir, ministru}
{fr: vizir, ministre}
{en: vizier, minister}
ex: ca la numtã di viziri; vizire, ficiorlu a meu, tsãni fluria-aestã; amirãlu tut pri lucri greali-l bãga vizirlu s-facã; s-trapsi vizirlu cu caplu spindzurat, canda-lj si nicarã cãrãyili; vizirlu, ca omlu tsi-alagã dupã yitrii, ascultã la ushi; vizirlu, avdzãndalui aestã, armasi cu gura hãscatã; vizirlu nu cama putea di marea dishtiptãciuni ali featã; vizirlu lj-aspusi tuti zboarili mintioasi a featãljei
§ viziriat (vi-zi-ri-ĭátŭ) sn pl(?) – binaea (udãlu) iu lucreadzã vizirlu sh-iu aproachi oaminjlji tsi yin s-lu veadã; scamnul a vizirlu; ipuryiu
{ro: cancelaria vizirului, minister}
{fr: chancellerie du vizir, ministère}
{en: vizier’s chancellery, ministry}
ex: di-ahãti ori escu dus la viziriat
§ vizirami/vizirame (vi-zi-rá-mi) sf fãrã pl(?) – multimi di viziri; tuts atselj tsi au tesea di vizir; tuts vizirlji deadun
{ro: mulţime de viziri}
{fr: multitude de vizirs}
{en: multitude of viziers}
ex: cljimã la migilizi viziramea (tuts vizirlji)
cãimãcan
cãimãcan (cãĭ-mã-cánŭ) sm caimãcanj (cãĭ-mã-canjĭ) – om mari dit chivernisea turtseascã di-altãoarã, cari tsãnea (loa) loclu-a vizirlui cãndu aestu lipsea s-fugã iuva; omlu cari ursea, tu chirolu-a turtsãlor un cãzã; caimacam
{ro: caimacan}
{fr: sous-préfet}
{en: lieutenant governor (vizier) from the old Turkish empire}
ex: cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã
§ caimacam (caĭ-ma-cámŭ) sm caimacanj (caĭ-ma-canjĭ) – (unã cu cãimãcan)
ex: treatsi caimacamlu
§ cãimãcãmilji/cãimãcã-milje (cãĭ-mã-cã-mí-lji) sf cãimãcãmilj (cãĭ-mã-cã-míljĭ) – tesea di cãimãcan
{ro: meseria de caimacan}
{fr: fonction de sous-préfet}
{en: function of “cãimãcan”}
ex: cãimãcãmilja tricu pri mãnj buni; unã pãshãlãchi ari ma multi cãimãcãmilj
§ cãimãcãnlichi/cãi-mãcãnliche (cãĭ-mã-cãn-lí-chi) sf cãimãcãnlichi (cãĭ-mã-cãn-líchĭ) – sãraea dit un cãzã, iu sh-ari scamnul sh-di iu sh-fatsi lucrul (icã iu bãneadzã) cãimãcanlu
{ro: căimăcănie}
{fr: résidence du sous-préfet}
{en: residence of the lieutenant governor }
ipurgo
ipurgo (i-pur-ghó) sm ipurgadz (i-pur-ghádz) – om di frãmti dit un crat (tsi-avea numa di vizir, tu Turchia dit chirolu-atsel vecljul), cari fatsi parti dit unã parei di oaminj (guvernul) tsi nicuchirseashti (la scara nai ma-analtã), huzmetsli-a unui crat
{ro: ministru}
{fr: ministre}
{en: minister (government)}
§ ipuryiu (i-pur-yíŭ) sn ipuryiuri (i-pur-yí-urĭ) – parti dit pareea di oaminj (guvernul) tsi nicuchirseashti (la scara nai ma-analtã), huzmetsli-a unui crat shi ari tu frãmtea-a lui un ipurgo
{ro: minister}
{fr: ministère}
{en: ministry}
pãshe
pãshe (pã-shĭé) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – om mari (vizir) dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; caplu ma mari pristi unã vilaeti (unã nai) nturtseascã di altãoarã; pãshã, pãshilã, vizir, vali, satrazam, ipurgo
{ro: paşă}
{fr: pacha}
{en: pasha}
ex: pãshe, pãlãshti di-asimi; va yinã pãshelu; cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã; s-mi fats pãshe tu ahtari hoarã; dipusi nãsã di pri pãnea di pãshe sh-intrã bãrbat-su
§ pãshã (pã-shắ) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – (unã cu pãshe)
§ pãshilã (pã-shi-lắ) sm pãshiladz (pã-shi-ládzĭ) – (unã cu pãshe)
ex: un dupã-alantu trec pãshiladz
§ pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) sf pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) – muljari di pãshe; pãshiloanji
{ro: nevasta unui paşă}
{fr: femme du pacha}
{en: pasha’s wife}
§ pãshiloanji/pãshiloanje (pã-shi-lŭá-nji) sf pãshiloanji/pã-shiloanje (pã-shi-lŭá-nji) – (unã cu pãshoanji)
ex: pãshiloanja sh-cu featili mutrea prit pingeri cum treatsi oastea
§ pãshila-mi/pãshilame (pã-shi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di pãshadz
{ro: mulţime de paşale}
{fr: nombre de pacha}
{en: number of pasha}
§ pãshãlami/pãshãlame (pã-shã-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu pãshilami)
ex: pãshãlamea s-avea adunatã la pãlati shi ashtipta s-intrã amirãlu
§ pãshilãchi/pãshilãche (pã-shi-lắ-chi) sf pãshilãchi (pã-shi-lắchĭ) – tesea tsi u-avea (shi lucrul tsi-l fãtsea) un pãshe tu chivernisea nturtseascã; locurli (naea, vilaetea) dit chirolu nturtsescu tsi eara chivirnisitã di un pãshe; pãshãlãchi
{ro: paşalâc}
{fr: province gouvernée par un pacha}
{en: province governed by a pasha}
satrazam
satrazam (sa-tra-zámŭ) sm satrazanj (sa-tra-zánjĭ) shi satrazamanj (sa-tra-zá-manjĭ) – ma marli vizir (protlu ministru) a sultanlui tu chivernisea nturtseascã di-altãoarã; marli vizir, protlu ministru; ministrul cu sartsina-a chivernisiriljei
{ro: marele vizir, prim ministru, ministrul de interne}
{fr: grand vizir, premier ministre}
{en: great vizier, prime minister; minister of the internal affairs}
ex: un satrazam (mari vizir) s-ti ved; s-ti nveshti cu stranji di satrazam (vizir); vinji ursiri di la satrazam; amirãlu minduea s-lj-aspargã, cãndu satrazamlu a lui ãlj dzãtsi
§ zatrazam (za-tra-zámŭ) sm zatrazanj (za-tra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)
§ zadrazam (za-dra-zámŭ) sm zadrazanj (za-dra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)
§ sãtrãzãmii/sãtrãzãmie (sã-trã-zã-mí-i) sf sãtrãzãmii (sã-trã-zã-míĭ) – tehnea di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Ministry of the Internal Affairs}
ex: sum sãtrãzãmia-a lui, nu fu zulumi
§ sãtrãzãmat (sã-trã-zã-mátŭ) sn sãtrãzãmati/sãtrãzã-mate (sã-trã-zã-má-ti – numa-a partiljei (birolui) dit chivernisea nturtseascã ursitã di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Department of Internal Affairs}
scamnu
scamnu (scám-nu) sn scamni/scamne (scám-ni) shi scamnuri (scám-nurĭ) –
1: momilã (ma multu di casã, cu andoapir i fãrã) faptã maxus tra s-shadã omlu; careclã;
2: unã soi di vurtsã cu dintsã di her cu cari s-cheaptinã hirili ncãrshiljati di lãnã;
3: cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii;
4: un gioc di cilimeanj;
5: thronlu pri cari shadi vãsiljelu tu dzãlili pisimi; thron; casa (loclu) iu s-aflã sh-di iu urseashti un om mari (vãsiljelu, dispoti, vizir, etc.); (fig:
1: scamnu = (i) thesea shi putearea di amirã i vãsilje; (ii) loclu (cãsãbãlu) iu sh-ari “scamnul” vãsiljelu; expr:
2: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
3: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri)
{ro: scaun; scaun cu pieptenuşi; sicriu; tron; sediu; joc de copii}
{fr: chaise; scardasse, carde; cercueil; thrône; siège; jeu enfantin}
{en: chair; card, carding brush; coffin; throne; seat (bishop); children’s game}
ex: tini yinj la noi, io tsã-l bag dinãpoi (angucitoari: scamnul); lja un scamnu shi shedz; suntu cãsi tsi nu au scamni (carecli); cãndu mulgu oili, picurarlji shed pri scamnuri (scamni di cheatrã); si sculã di pi scamnu shi acãtsã s-greascã cãtrã tuts deanvãrliga; trapsi ndreptu la scamnu shi shidzu; eara tamam oara, cãndu vrea-lj tragã scamnul, s-lu-aspindzurã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu easti lucru muljirescu; scamnu = vurtsã); aclji-marã vitsinili s-lj-agiutã la scamnu (vurtsa ti chiptinari hirili); mini sor, mi-ashteaptã scamnul (chivurea), tini sor, ti-ashteaptã soacra; cu scamnul (gioclu di cilimeanj); cicior di scamnu
(expr: soi vãsilicheascã) easti; noi, armãnjlji him soi di scamnu
(expr: soi di vãsilje); mi dush la scamnul a mitrupulitlui (casa di iu urseashti dispoti); amirãlu dipusi di pri scamnu (thron), bãgã hilj-su tu loclu a lui; si nsurã cu feata di-amirã shi dupã moartea-a amirãlui, intrã tu scamnu; s-alinã pi scamnul dumnescu di-amirã shi dumni tu loclu a tatã-sui; amirãlu inshi di pri scamnu
§ scãmnici (scãm-nícĭŭ) sn scãmnici/scãmnice (scãm-ní-ci) – scamnu njic
{ro: scăunel}
{fr: petite chaise}
{en: litlle chair}
vizíri
RO:vizir, ministru
EN:vizier, minister
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015