DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cumshonji/cumshonje

cumshonji/cumshonje (cum-shĭó-nji) sf fãrã pl – adunari di oa-minj cari bãneadzã deadun tu idyiul loc (tu-unã hoarã, pulitii, crat, etc.), multi ori di idyea farã (idyea pisti, etc.) sh-cari di-aradã au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; giumaeti, giumãati, chinotitã, andamusi, adunari, sobor
{ro: adunare, comunitate, societate}
{fr: assemblée, société, communauté, considération}
{en: community, assembly}

§ cum-bushonji/cumbushonje (cum-bu-shĭó-nji) sf fãrã pl – loclu di deavãrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bãneadzã tu-aesti locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsinãtati, vitsinami, vitsinatã
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ftexim

ftexim (ftéc-simŭ) sf fteximi/ftexime (ftéc-si-mi) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu; alathus, alath, lathus, eanglãshi, fai, hãtai, sfalmã, stepsu
{ro: vină, greşeală}
{fr: faute, tort}
{en: fault, error}
ex: am un ftexim (am alatus, feci un alatus)

§ ftixescu (ftic-sés-cu) vb IV ftixii (ftic-síĭ), ftixeam (ftic-seámŭ), ftixitã (ftic-sí-tã), ftixiri/ftixire (ftic-sí-ri) – fac alathus; escu (am, hiu cu) cãbati (stepsu); alãtipsescu, lãtipsescu, lãtãsescu, ftisescu, stipsescu;
(expr:
1: gumarlu ftixeashti, sumarlu agudeashti = di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca si-sh scoatã inatea, omlu agudeashti pri cariva tsi nu-lj stipseashti;
2: cãndu tsiniva cheari chealea, sh-chetrili-lj ftixescu = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, cãndu pati tsiva, lj-si pari cã tuti-lj stipsescu, pãnã shi chetrili tsi nu-au suflit)
{ro: greşi}
{fr: commettre une faute (une erreur); faillir}
{en: make an error, fail}
ex: ftixii (stipsii), ljartã-mi

§ ftixit (ftic-sítŭ) adg ftixitã (ftic-sí-tã), ftixits (ftic-sítsĭ), ftixi-ti/ftixite (ftic-sí-ti) – tsi fatsi alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; alãtipsit, lãtipsit, lãtãsit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a commis une faute (une erreur), fautif, coupable}
{en: who made an error, who failed, guilty}

§ ftixiri/ftixire (ftic-sí-ri) sf ftixiri (ftic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftixeashti (easti di vinã, ari cãbati); alãtipsiri, lãtipsiri, lãtãsiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi; greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute (une erreur); action de faillir}
{en: action of making an error, of failing}

§ ftisescu (fti-sés-cu) vb IV ftisii (fti-síĭ), ftiseam (fti-seámŭ), ftisitã (fti-sí-tã), ftisiri/ftisire (fti-sí-ri) – (unã cu ftixescu)
ex: a lãndzitlui, tuti lji ftisescu (au cãbati); cã nora mutrea s-agiungã lãhili shi cuvendzãli cu vitsinãtatea, cari ftiseashti ? (cari stipseashti?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãcãrã

mãcãrã (mã-cã-rắ) sm mãcãradz (mã-cã-rádzĭ) – hãlati (mihãnii cu unã i ma multi arãtei) cu cari s-analtsã shi s-mutã lucri greali tu locuri dit vitsinata aprucheatã; arãteauã
{ro: macara}
{fr: poulie, treuil}
{en: crane, pulley, winch}
ex: lu-anãltsarã cu mãcãrãlu; vrondul a mãcãradzlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mardzini/mardzine

mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)

§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)

§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea

§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vitsin

vitsin (vi-tsínŭ) sm, sf, adg vitsinã (vi-tsí-nã), vitsinj (vi-tsínjĭ), vitsini/vitsine (vi-tsí-ni) – (cariva, tsiva) tsi s-aflã aproapea (pinin-gã, alãturi, deavãrliga, etc.); yitsin;
(expr:
1: locuri vitsini = locurli di-aproapea, di deavãrliga; vitsinatã, vitsinãtati;
2: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã; oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = shi s-nu hibã sh-ahãntu bun, lucrul tsi lu-ari un altu, pari s-hibã ma bun di-a tãu)
{ro: vecin}
{fr: voisin}
{en: neighbor}
ex: am vitsin bun; di la vitsinj acãtsa s-yinã oaspiti; di pi merlu-ali vitsini; him vitsinj sh-cu casili sh-cu-ayinjli sh-cu agrili; vidzu vitsinlu a lui cum arãdea nicã; vitsinlu a lui, om multu avut, l-zilipsi trã aestã ayinji; tra s-nu aspunã muljari-sa prit vitsinj; ashteaptã putsãn s-mi duc s-mi mprumut di la vitsinj; trã mãcari shi trã beari pãrãcãlsi nã vitsinã s-lj-aducã; lucru dit vitsinã
(expr: vitsinatã) totna-i cama bun

§ yitsin (yi-tsínŭ) sm, sf, adg yitsinã (yi-tsí-nã), yitsinj (yi-tsínjĭ), yitsini/yitsine (yi-tsí-ni) – (unã cu vitsin)

§ vitsinami/vitsiname (vi-tsi-ná-mi) sf fãrã pl –
1: multimi di vitsinj; parei di vitsinj;
2: locurli di-aproapea, di deavãrliga, vitsinatã, vitsinãtati
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}
ex: shtii tutã vitsinamea (tuts vitsinjlji, tutã vitsinãtatea); featili dit vitsinami (vitsinãtati) nchisirã ntr-apã la arãu; cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari? cu vitsinamea?

§ vitsinatã (vi-tsi-ná-tã) sf vitsinãts (vi-tsi-nắtsĭ) – loclu di deavãrliga di cariva iu-lj s-aflã tuts vitsinjlji; locurli di deavãrliga; oaminjlji tsi bãneadzã deavãrliga; vitsinãtati, vitsin, vitsinami, cumbushonji
{ro: vecinătate}
{fr: voisinage}
{en: neighborhood}
ex: nãoarã, n vitsinatã, bãna un om avut; tu-a plailui vitsinatã (locuri di dea-vãrliga); lucrul dit vitsinatã, totna-i cama bun; nã grãdinã, n vitsinatã cu (tsi s-afla deavãrliga di) pãlatea-a amirãlui; avea nã grãdinã mari multu shi n vitsinatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn