DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huchi/huche

huchi/huche (hú-chi) sf huchi (húchĭ) – unã tabieti nvitsatã (cã-tivãrãoarã urutã, lai, slabã) dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-ari amintatã); uchi, hui, adeti, nvets, anvets, tabieti, idiomã, idiumã, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: arauã huchi (adeti, sinitii, hui) a tãtãnjlor; tru aushatic nu poati si-sh alasã huchea (haractirlu); huchi arauã (tabieti, nvets arãu)

§ uchi1/uche (ú-chi) sf uchi (úchĭ) – (unã cu huchi)
ex: calu-a vostru easti bun, ma ari nã uchi (adeti slabã, hui), iu veadi arinã s-tãvãleashti

§ hui1/hue (hú-i) sf hui (húĭ) shi huiuri (hú-ĭurĭ) – unã huchi (ma multili ori nibunã, slabã, arauã) nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, aradã, idiomã, idiumã, etc.; cusuri, mãrdai, catmeri, mãhãnã
{ro: obicei prost, nărav}
{fr: habitude (en mauvaise part)}
{en: bad habit}
ex: easti om cu huiuri (tabiets slabi)

§ huilã (huĭ-lắ) adg huiloanjii/huiloanje (huĭ-lŭá-nji), huiladz (huĭ-ládzĭ), huiloanji/huiloanje (huĭ-lŭá-nji) – (cal) tsi ari hui slabi, tsi minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.; uchealiu, uchios, tabietlã, jindaric, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: qui a une mauvaise habitude; (cheval) rebours; qui a un vice redhibitoire}
{en: restive; who has a bad habit; vicious; who has a redhibitory defect}
ex: uricljatlu easti huilã (vitsearcu, tabietlã)

§ uchealiu (u-chĭa-líŭ) adg uchealii/uchealie (u-chĭa-lí-i), uchealii (u-chĭa-líĭ), uchealii (u-chĭa-líĭ) – (unã cu huilã)
ex: nu ncalic mini un cal uchealiu (cu hui, vitsearcu)

§ uchios (u-chĭósŭ) adg uchioasã (u-chĭŭá-sã), uchiosh (u-chĭóshĭ), uchioa-si/uchioase (u-chĭŭá-si) – (unã cu huilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jindaric

jindaric (jin-dá-ricŭ) adg jindaricã (jin-dá-ri-cã), jindarits (jin-dá-ritsĭ), jindaritsi/jindaritse (jin-dá-ri-tsi) – tsi ari hui slabi; (cal) cari nu-ascultã di domnu-su (nu fatsi tsi-lj si caftã, minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.); huilã, tabietlã, uchealiu, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: vicieux; (cheval) rebours}
{en: vicious, restive; who has a bad habit}
ex: ncalicã pri calu-aestu jindaric (vitsearcu)

§ jinduescu (jin-du-ĭés-cu) (mi) vb IV jinduii (jin-du-íĭ), jindueam (jin-du-ĭámŭ), jinduitã (jin-du-í-tã), jinduiri/jinduire (jin-du-í-ri) – lu nvets pi cariva s-lja hui slabi; l-fac pri cariva jindaric (vitsearcu, anapud)
{ro: nărăvi}
{fr: vicier, devenir vicieux}
{en: viciate, beome vicious}
ex: tini-l hãidipsish sh-lu jinduish (lu nvitsash tabiets slabi) di nu lj-intrã vãr tu volji

§ jinduit (jin-du-ítŭ) adg jinduitã (jin-du-í-tã), jinduits (jin-du-ítsĭ), jinduiti/jinduite (jin-du-í-ti) – tsi easti nvitsat cu adets slabi; tsi s-featsi (eastu faptu s-hibã) jindaric
{ro: nărăvit}
{fr: vicié, devenu vicieux, rebours}
{en: viciated, who became vicious}

§ jindui-ri/jinduire (jin-du-í-ri) sf jinduiri (jin-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva jindueashti
{ro: acţiunea de a nărăvi; nărăvire}
{fr: action de vicier, de devenir vicieux}
{en: action of viciating, of becoming vicious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tabieti/tabiete

tabieti/tabiete (ta-bi-ĭé-ti) sf tabiets (ta-bi-ĭétsĭ) – unã adeti (multi ori arauã, hui) nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; hui cu cari s-ari amintatã; tãbieti, adeti, areu, nvets, aradã, idiomã, idiumã, hui, cusuri, mãrdai, catmeri, mãhãnã
{ro: nărav, obicei (adesea prost)}
{fr: habitude (en mauvaise partie)}
{en: (ordinarily bad) habit}
ex: ari slabã tabieti (hui); ari multi tabiets (nvetsuri, adets); sh-featsi tabietea (adetea), durnji dupã measã; tsi lai tabieti (adeti lai, hui) ai s-ti badz pi dintsã?

§ tãbieti/tãbiete (tã-bi-ĭé-ti) sf tãbiets (tã-bi-ĭétsĭ) – (unã cu tabieti)

§ tabietlã (ta-bi-ĭe-tlắ) adg tabietloanji/tabietloanje (ta-bi-ĭet-lŭá-nji), tabietladz (ta-bi-ĭe-tládzĭ), tabietloanji/tabietloanje (ta-bi-ĭet-lŭá-nji) – tsi ari tabiets slabi; (cal) cari nu-ascultã di domnu-su (nu fatsi tsi-lj si caftã, minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.); tabietliu, uchealiu, huilã, jindaric, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: qui a une mauvaise habitude}
{en: restive; who has a bad habit; who acts viciously}

§ tabietliu (ta-bi-ĭet-líŭ) adg tabietlii/tabietlie (ta-bi-ĭet-lí-i), tabietlii (ta-bi-ĭet-líĭ), tabietlii (ta-bi-ĭet-líĭ) – (unã cu tabietlã)
ex: easti multu tabietliu, nu bea cafei fãrã tsigari, ni tsigari fãrã cafei

§ tabietsãs (ta-bi-ĭe-tsắsŭ) adg tabietsãsã (ta-bi-ĭe-tsắ-sã), tabietsãsh (ta-bi-ĭe-tsắshĭ), tabietsãsi/tabietsãse (ta-bi-ĭe-tsắ-si) – (om) tsi easti fãrã nitsiunã tabieti
{ro: fără năravuri}
{fr: sans mauvaise habitudes}
{en: without bad habits}
ex: nu ai gailei, easti tabietsãs (fãrã hui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vitsearcu

vitsearcu (vi-tseár-cu) adg vitsearcã (vi-tseár-cã) vitseartsi (vi-tseár-tsi), vitseartsi/vitseartse (vi-tseár-tsi) – tsi ari hui slabi; (cal) cari nu-ascultã di domnu-su (nu fatsi tsi-lj si caftã, minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.); huilã, tabietlã, uchealiu, jindaric
{ro: nărăvaş}
{fr: vicieux; (cheval) rebours}
{en: vicious, restive; who has a bad habit}
ex: mula vitsearcã tradzi furtii greauã; nj-am nã mulã vitsearcã, anapudã; bunã-i vaca, ma vitsearcã; s-apruche di atselj cama vitseartsilj, s-nu da shubei dip!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã