DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chirãmidã

chirãmidã (chi-rã-mí-dã) sf chirãmidz (chi-rã-mídzĭ) –
1: lucru (ca un cheatrã tetragunã, adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscatã la soari i coaptã tu cireap), cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.;
2: lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; chirimidã, tuvlã, tulã, ciurunjidã, cirinjidã, ciurnjidã, cirnjidã;
(expr: dusi s-adarã chirãmidz = muri; dusi s-adarã oali; mãshcã loclu)
{ro: cărămidă, olan}
{fr: brique, tuile}
{en: brick, (roofing) tile}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli); un mur adrat cu chirãmidz; cãsi acupiriti cu chirãmidz; acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea, cã nj-u suflam tu chirãmidz

§ chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – (unã cu chirãmidã)

§ cirinjidã (ci-ri-njí-dã) sf ciri-njidz (ci-ri-njídzĭ) – lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; cirnjidã, ciurunjidã, chirãmidã, chirimidã
{ro: ţiglă, olan}
{fr: tuile}
{en: (roofing) tile}
ex: casã acupiritã cu cirinjidz

§ ciuru-njidã (cĭu-ru-njí-dã) sf ciurunjidz (cĭu-ru-njídzĭ) – (unã cu ciri-njidã)
ex: s-cadã pristi ciurunjidz

§ cirnjidã (cir-njí-dã) sf cirnjidz (cir-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: frãmsesh tuti cirnjidzli di pri casã

§ ciurnjidã (cĭur-njí-dã) sf ciurnjidz (cĭur-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: s-alinã pri ciurnjidz (pri citia-a casãljei)

§ chirãmidar (chi-rã-mi-dárŭ) sm chirãmidari (chi-rã-mi-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi chirãmidz; ciurnjidar, tuvlar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vishin

vishin (ví-shinŭ) sm vishinj (ví-shinjĭ) – pom cu frãndzã nyili-cioasi (sh-cu mãrdzinj dintsati), cu lilici albi sh-cu fructi ca cireashi ma njits, tsi au unã hromã tsi da niheamã pi-atsea di trandafilã, acri tu mãcari, cu-unã anjurizmã sh-unã nustimadã ahoryea; vishan, yishan
{ro: vişin}
{fr: griottier}
{en: Morello (sour) cherry tree}
ex: nflurirã vishinjlji

§ vishan (ví-shĭanŭ) sm vishanj (ví-shĭanjĭ) – (unã cu vishin)
ex: vishanlu easti ncãrcat

§ vishnju (vsh-njĭu) sm vishnji (vísh-nji) – (unã cu vishin)
ex: lemnul di vishnju easti sãnãtos

§ yishan (yí-shĭanŭ) sm yishanj (yí-shĭanjĭ) – (unã cu vishin)
ex: pi sum yishanjlji nflurits

§ vishinã (ví-shi-nã) sf vishini/vishine (ví-shi-ni) – poama datã di vishin (tsi sh-u-adutsi multu cu cireasha, mash cã easti multu acrã), cari ari unã anjurizmã sh-unã aroamã ahoryea, sh-tr-atsea easti multu cãftatã trã dultseatsa (glicolu) shi vishinata tsi s-fatsi cu ea; vishnã, vishanã;
(expr: vishinã (ca adg) = hromã tsi da pi vishinã; ca vishina, vishinat, vishiniu)
{ro: vişină}
{fr: griotte}
{en: Morello (sour) cherry}
ex: yini pi boea-a vishinãljei

§ vishnã (vísh-nã) sf vishni/vishne (vísh-ni) – (unã cu vishinã)
ex: fustani di ghizii vishnã
(expr: ca vishina)

§ vishanã (ví-shĭa-nã) sf vishani/vishane (ví-shĭa-ni) – (unã cu vishinã)

§ vishinat (vi-shi-nátŭ) adg vishinatã (vi-shi-ná-tã), vishinats (vi-shi-nátsĭ), vishinati/vishinate (vi-shi-ná-ti) – tsi ari unã hromã trandafilii ca atsea di vishinã; vishiniu
{ro: vişiniu}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn