§ vishinat (vi-shi-nátŭ) adg vishinatã (vi-shi-ná-tã), vishinats (vi-shi-nátsĭ), vishinati/vishinate (vi-shi-ná-ti) – tsi ari unã hromã trandafilii ca atsea di vishinã; vishiniu
{ro: vişiniu}
{fr: couleur de la griotte}
{en: of the Morello cherry color}

§ vishiniu (vi-shi-níŭ) adg vishinii/vishinie (vi-shi-ní-i), vishinii (vi-shi-níĭ), vishinii (vi-shi-níĭ) – (unã cu vishinat)
ex: nu mi-arãseashti veshtul vishiniu (vishinat, cu hroma ca di vishinã)

§ vishinatã (vi-shi-ná-tã) sf vishinãts (vi-shi-nắtsĭ) –
1: muljiturã faptã di apã cu zahari tu cari s-ari bãgatã dzamã di vishini; siropi di vishini;
2: vishini bãgati tu shpirtu (arãchii) sh-alãsati ma multu chiro nafoarã tra s-lã easã dzama shi si s-aprindã; arãchii di vishini
{ro: vişinată}
{fr: sirop de griottes; griotte a l’eau de vie; liqueur de griotte}
{en: Morello (sour) cherry syrup or liqueur}

1: tsi esti loat cu zorea (fãrã vrearea-a lui); tsi easti furat, mprãdat; (featã) tsi easti furatã ti nveastã; hiumusit agonja sh-cu vãrtushami tra s-lja un lucru;
2: tsi lu-ari acãtsatã inatea (cljinlu, dratslji); tsi easti faptu foc; arãchit, arichit, archit, araptu; inãtusit, nãirit, yinutãsit, timusit, ariciuit, arceat, furchisit, furtsuit, ngindat, etc.;
3: (om) tsi lu-acatsã lishor inatea, trã itsi lucru njic; (om) tsi s-agunjiseashti s-facã un lucru fãrã si s-mindueascã ghini
{ro: răpit, furat, grăbit, înfuriat; zvăpăiat, irascibil}
{fr: ravi, enlevé, emporté (violemment); pressé, emporté par la colère; fougueux, irascible}
{en: ravished, abducted, kidnapped, hurried, furious; impetuous, irritable}
ex: fu arãchit (loat cu zorea, furat) di-acasã; eara un om multu-arãchit (nu s-minduea multu ninti ca s-facã un lucru)

§ araptu (a-ráp-tu) adg araptã (a-ráp-tã), araptsã (a-ráp-tsã), arapti/arapte (a-ráp-ti) – (unã cu arãchit1)
ex: boatsi subtsãri, araptã (scoasã cu zorea) canda dit frãndzã

§ arãput (a-rã-pútŭ) adg arãputã (a-rã-pú-tã), arãputs (a-rã-pú-tsĭ), arãputi/arãpute (a-rã-pú-ti) – (unã cu arãchit1)

§ arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) sf arãchiri (a-rã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãcheashti tsiva icã easti arãchit di cariva; arapiri, arãcheari, arãpeari, arpãyii, arãchiturã, agunjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a răpi, de a fura, de a (se) grăbi, de a înfuria; răpire, furare, grăbire, înfuriere}
{fr: action de ravir, d’enlever, d’emporter (violemment); de se presser, de se laisser emporté par la colère}
{en: action of ravishing, of abducting, of kidnapping, of hurrying, of getting furious}

§ arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) sf arapiri (a-rá-pirĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arã-cheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) sf arãcheri (a-rã-chĭérĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) sf arãperi (a-rã-pérĭ) – (unã cu arãchiri)
ex: shi-lj da nã arãpeari (shi u-arã-cheashti)

§ arãchiturã (a-rã-chi-tú-rã) sf arãchituri (a-rã-chi-túrĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arpãyii/arpãyie (ar-pã-yí-i) sf arpãyii (ar-pã-yíĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãcheashti tsiva icã easti arãchit di cariva; arãchiri, arãcheari, arapiri, arãpeari, arãchiturã
{ro: acţiunea de a răpi}
{fr: action de ravir}
{en: action of ravishing}

§ arpag (ar-pághŭ) adg arpagã (ar-pá-ghã), arpayi (ar-páyĭ), arpayi/arpaye (ar-pá-yi) – (atsel) tsi arãcheashti tsiva (featã, lucru, etc.); arãpitor
{ro: răpitor}
{fr: ravisseur}
{en: abductor, ravisher, plunderer}

§ arãchit2 (a-rã-chítŭ) adv – unã-shunã, diunoarã, fãrã multã minduiri
{ro: repede, rapid}
{fr: vite, rapidement}
{en: fast, rapidly}

§ arãchitã (a-rã-chí-tã) sf arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) – (cu) agunjii
{ro: (în) grabă}
{fr: (en) hâte}
{en: (in a) hurry}
ex: si ncãldzashti pi-arãchiti (cu-agunjii)

§ arãchitor (a-rã-chi-tórŭ) adg arãchitoari/arãchitoare (a-rã-chi-tŭá-ri), arãchitori (a-rã-chi-tórĭ), arãchitoari/arãchitoare (a-rã-chi-tŭá-ri) – (atsel) tsi arãcheashti tsiva (featã, lucru, etc.); arpag
{ro: răpitor}
{fr: ravisseur}
{en: abductor, ravisher, plunderer}
ex: oaminj arãchitori

§ arichescu (a-ri-chĭés-cu) (mi) vb IV arichii (a-ri-chíĭ), aricheam (a-ri-chĭámŭ), arichitã (a-ri-chí-tã), arichiri/arichire (a-ri-chí-ri) – (unã cu arachi)

§ arichit (a-ri-chítŭ) adg arichitã (a-ri-chí-tã), arichits (a-ri-chítsĭ), arichi-ti/arichite (a-ri-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ arichiri/arichire (a-ri-chí-ri) sf arichiri (a-ri-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ ar-chescu (ar-chĭés-cu) (mi) vb IV archii (ar-chíĭ), archeam (ar-chĭámŭ), architã (ar-chí-tã), archiri/archire (ar-chí-ri) – (unã cu arachi)

§ archit (ar-chítŭ) adg architã (ar-chí-tã), archits (ar-chítsĭ), architi/archite (ar-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ archi-ri/archire (ar-chí-ri) sf archiri (ar-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ rãchescu (rã-chĭés-cu) (mi) vb IV rãchii (rã-chíĭ), rãcheam (rã-chĭámŭ), rãchitã (rã-chí-tã), rãchiri/rãchire (rã-chí-ri) – (unã cu arachi)
ex: tsi s-nji rãcheascã, tsi am?

§ rãchit (rã-chítŭ) adg rãchitã (rã-chí-tã), rãchits (rã-chítsĭ), rãchiti/rãchite (rã-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ rãchiri/rãchire (rã-chí-ri) sf rãchiri (rã-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

{ro: cărămidar, ţiglar}
{fr: briquetier, tuilier}
{en: brick maker, (roofing) tile-maker}

§ ciurnjidar (cĭur-nji-dárŭ) sm ciurnjidari (cĭur-nji-dárĭ) – (unã cu chirãmidar)

§ chiramaryio (chi-ra-mar-yĭó) sm chiramaryeadz (chi-ra-mar-yĭádzĭ) – loclu iu s-fac shi s-vindu chirãmidz; ciurnjidãrii, tuvlãrii, tulãrii
{ro: cărămidărie}
{fr: briqueterie}
{en: brick making, brick yard}

§ ciurnjidãrii (cĭur-nji-dã-rí-i) sf ciurnjidãrii (cĭur-nji-dã-ríĭ) – (unã cu chiramaryio)

§ cãrmezi/cãrmeze (cãr-mé-zi) adg cãrmezi/cãrmeze (cãr-mé-zi), cãrmezi (cãr-mézĭ), cãrmezi (cãr-mézĭ) – tsi ari unã hromã aroshi-vishinã ca atsea a chirãmidãljei
{ro: cărămiziu}
{fr: rouge brique}
{en: brick reddish}

§ crime-zi/crimeze (cri-mé-zi) adg crimezi/crimeze (cri-mé-zi), crimezi (cri-mézĭ), crimezi (cri-mézĭ) – (unã cu cãrmezi)
ex: feci stizma cu crimezi (buisii stizma cu unã hromã aroshi-vishinã)

§ carpez (car-pézŭ) adg carpezã (car-pé-zã), carpeji (car-péjĭ), carpezi/car-peze (car-pé-zi) – (unã cu cãrmezi)
ex: veshtu arosh, veshtu carpez