DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuibar

cuibar (cuĭ-bárŭ) sn cuibari/cuibare (cuĭ-bá-ri) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aibã un loc iu s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji, etc.; loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibair, curbai, cuibu, fuljauã; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: cuibar = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã (lj-asparsi) cuibarlu = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni viryinã; u-arushinã feata, u-ambãirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte}
{en: nest, lair}
ex: pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lji s-asparsi cuibarlu; alagã dupã cuibari; cãt vidzu om la cuibar-lji; cuibar di purunghi; alãgarã dupã cuibari di gãi; lo oauãli, patru, alãsã un tu cuibar shi dusi mpãzari cu eali; va s-lj-aflã cuibarlu (fig: loclu) iu s-ari ascumtã; lj-aflã cuibarlu a featãljei
(expr: u-arushinã feata, u-ambãirã, u ciumuli); li giucã mearili cu nãsã sh-lj-aflã cuibarlu sh-apoea u-alãsã cu-arushinea pi mãrata featã

§ cuibair (cuĭ-bá-irŭ) sn cuibairi/cuibaire (cuĭ-bá-i-ri) – (unã cu cuibar)
ex: pulj, tu cuibairi s-dishteaptã

§ cuibu (cúĭ-bu) sn cuiburi (cúĭ-burĭ) – (unã cu cuibar)
ex: tatã, ea un cuibu, s-lu ljau, ma nu?; cuibu di furi; tu cuibu-nj ti-adunã; s-bãgã sã-l pãlãcãrseascã, s-dishcljidã dafnul, s-intrã tu cuibu-lj, s-intrã n culcushlu-lj

§ curbai (cur-báĭŭ) sn curbairi/curbaire (cur-bá-i-ri) shi curbai/curbae (cur-báĭ) – (unã cu cuibar)
ex: sh-fac curbai; s-toarnã la puljlji dit curbai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

featã

featã (feá-tã) sf feati/feate (feá-ti) – muljarea tu anjlji cãndu easti ninga njicã, tinirã sh-nimãrtatã; cilimean (njic) feamin dit unã fumealji; hilji tsi u ari un bãrbat cu-unã muljari; muljari nimãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mãrtatã vãrãoarã; muljari tsi easti ninga virghirã cã nu s-ari bãgatã tu ashtirnut cu-un bãrbat; virghinã, viryirã, vergurã, viryinã, viryinadã;
(expr: dicãt featã, ma ghini cheatrã; cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã = zborlu aspuni cãt greu easti s-mãrits unã featã)
{ro: fată, fiică}
{fr: jeune fille, vierge, fille}
{en: young girl, virgin, daughter}
ex: ficior i featã?; sã-nj bãnedz, feata-nj; nu lo featã, lo paradz; ishi featã (viryinã); lai featã, ved cã nu-ts featã caplu (notã: aoa “featã” yini di la verbul “fet” shi ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featãljei; voi, feate, ascultats-mi!; lu ncãlicã fumealja, ari shasi feati; ari featã ti mãrtari; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; featili nvitsati armãn nimãrtati; di feati multi, casa nu s-aspardzi; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ fiticã (fi-tí-cã) sf fititsi/fititse (fi-tí-tsi) – featã njicã, fititsã
{ro: fetiţă}
{fr: petite fille}
{en: little girl}
ex: ishi cu fitica tu ubor; fitica-atsea buna shi atsea nistipsita shi nye dinãoarã

§ fititsã (fi-tí-tsã) sf fititsã (fi-tí-tsã) – (unã cu fiticã)

§ fitami/fitame (fi-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu
{ro: mulţime de fete}
{fr: nombre de filles; l’ensemble des filles}
{en: number of young girls; entirety of all girls}
ex: tutã fitamea (tuti featili) ishi la cor

§ fitaryio (fi-tar-yĭó) sm fitaryĭádzĭ) – (unã cu fitami)
ex: tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati)

§ fituriu (fi-tu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu fitami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

virghir

virghir (vír-ghirŭ) sm, sf, adg virghirã (vír-ghi-rã), virghiri (vír-ghirĭ), virghiri/virghire (vír-ghi-ri) – bãrbat (muljari) cari nu s-ari ninga bãgatã tu-ashtirnut (nu s-ari mbãiratã, mpihiuratã) cu-unã muljari (bãrbat); virghin, viryir, viryin, vergur; ghirghen, ghirghinã, ghirgheanã, virghinadã; viryinadã (fig:
1: virghir, virghirã = (i) ficior i featã multu tinirã cari nu easti ninga tu ilichia di nsurari i mãrtari; (ii) (om, lucru) curat, nistipsit, nilucrat, etc.; expr:
2: pãduri virghirã = pãduri, di-aradã bitãrnã sh-siminatã di fisi, tsi nu fu vãrnãoarã tãljatã di om;
3: loc virghir = loc tsi nu s-ari lucratã (aratã) vãrnãoarã pãnã tora)
{ro: virgin(ă), fecior, fecioară}
{fr: vierge}
{en: virgin}
ex: Stãmãrii, virghirã!; easti nã featã virghirã; feata armasi virghirã; virghir, veaglji-ti, tra s-tinjiseshti virghira di Stãmãrii; imnãm prit locuri virghini; apã virghirã

§ virghin (vír-ghinŭ) sm, sf, adg virghinã (vír-ghi-nã), virghinj (vír-ghinjĭ), virghini/virghine (vír-ghi-ni) – (unã cu virghir)
ex: s-videa nã virghinã

§ vergur (vér-gurŭ) sm, sf, adg vergurã (vér-gu-rã), verguri (vér-gurĭ), verguri/vergure (vér-gu-ri) – (unã cu virghir)
ex: featã vergurã

§ viryir (vír-yirŭ shi vir-yírŭ) sm, sf, adg viryirã (vír-yi-rã shi vir-yí-rã), viryiri (vír-yirĭ shi vir-yírĭ), viryiri/viryire (vír-yi-ri shi vir-yí-ri) – (unã cu virghir)

§ viryin (vír-yinŭ shi vir-yínŭ) sm, sf, adg viryinã (vír-yi-nã shi vir-yí-nã), viryinj (vír-yinjĭ shi vir-yínjĭ), viryini/viryine (vír-yi-ni shi vir-yí-ni) – (unã cu virghir)

§ virghinadã (vir-ghi-ná-dã) sf, adg (mash fiminin) virghinadi/virghinade (vir-ghi-ná-di) – (unã cu virghirã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn