DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

padi1/pade

padi1/pade (pá-di) sf pãdz (pắdzĭ) – loc tes (dishcljis) fãrã dzenj shi ohturi pri cari creashti ma multu earbã ti hrana-a prãvdzãlor; pãdinã, padinã, mire, cãmpu;
(expr:
1: muntili (ohtul) padi l-fac = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj (ohturli) dip canda suntu pãdz;
2: mi fac padi trã…= fac tut tsi pot trã…;
3: ti fac padi = ti-aurlu, ti cãtigursescu;
3: padea ohtu shi ohtul padi vai fats = (i) va s-aladz tut loclu, muntsã sh-pãdz; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-alavdã multu;
4: scot tu padi; es tu padi; mi dau di padi = scot (es) tu migdani; aspun (s-aflã, sã nveatsã, s-discoapirã) lucri tsi nu suntu cunuscuti (tsi suntu acrifo);
5: loarã padea = dipusirã, s-arãirã)
{ro: şes, pajişte, padină}
{fr: terrain aplani; plan; terrain en plaine}
{en: field, plane; flat open plain}
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); prãvdzãli pascu tu padi; nã dzuã imnãm pritu padi; easti padi, nu easti munti; din padi pãnã n tser; padea ohtu shi ohtul padi vai fats
(expr: va s-aladz pristi tut loclu, muntsã sh-pãdz); moi lai munte, nj-ti fã padi
(expr: alagã-l tut loclu); padi muntili s-lu-adrãm
(expr: s-lu-alãgãm tut loclu); Muluvishti, nghios, tru pãdz; padi s-featsi
(expr: featsi tut tsi putea s-facã); s-nu mi spunj, s-mi scots tu padi
(expr: s-nu mi prudai, s-nu spunj acrifolu-a meu); s-nu ti dai di padi
(expr: s-nu ti-aspunj, s-nu ti prudai, s-nu esh tu migdani) cã hii featã; nu va ti scot tu padi
(expr: nu va s-aspun acrifolu, mistiryiul a tãu; nu va ti prudau, nu va ti scot tu migdani); nu s-vidzu tsiva tu padi
(expr: nu s-vidzu s-easã tsiva tu migdani); vã featsi padi tu lumi
(expr: vã cãtigursi multu, vã aurlã); ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi (s-nu si nveatsã, s-nu s-aflã) alihea nã dzuã

§ pãdinã (pã-dí-nã) sf pãdinj (pã-dínjĭ) – loc njic sh-tes fãrã ohturi (cãmpu njic) pri cari creashti di-aradã earbã trã hrana-a prãvdzãlor; padinã, padi, mire, cãmpu
{ro: padină}
{fr: pré en plaine, petit terrain en plaine}
{en: meadow}
ex: dit pãdina (padea) cu gãbjeu; scutea oili prit pãdinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: loclu,

surafi/surafe

surafi/surafe (su-rá-fi) sf surãhi (su-rắhĭ) – unã soi di cutsut tsi talji multu sh-lishor, faptu maxus trã sursiri; cusurafi, xurafi
{ro: brici}
{fr: rasoir}
{en: rasor}
ex: seavirlu tãlja ca surafea (xurafea)

§ xurafi/xurafe (csu-rá-fi) sf xurãhi (csu-rắhĭ) – (unã cu surafi)
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); nturyisii cãtsutlu sh-tora talji ca unã xurafi

§ cusurafi/cusurafe (cu-su-rá-fi) sf cusurãhi (cu-su-rắhĭ) – (unã cu surafi)

§ sursescu (sur-sés-cu) (mi) vb IV sursii (sur-síĭ), surseam (sur-seámŭ), sursitã (sur-sí-tã), sursiri/sursire (sur-sí-ri) – talj (di la-arãdãtsinã, arad) cu surafea i cu machina di sursiri perlu (di pi fatsã, trup i cap); xursescu, arad, bãrbirisescu, bãrbirsescu
{ro: rade, bărbieri}
{fr: raser, faire la barbe}
{en: shave}
ex: barba si-lj sursits (s-lj-aradits)

§ sursit (sur-sítŭ) adg sursitã (sur-sí-tã), sursits (sur-sítsĭ), sursiti/sursite (sur-sí-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã (cu surafea i machina di-arãdeari) perlu, barba i mustatsa; xursit, aras, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé}
{en: shaved}

§ sursiri/sursire (sur-sí-ri) sf sursiri (sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-surseashti barba; xursiri, arãdeari, aradiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser}
{en: action of shaving}

§ nisursit (ni-sur-sítŭ) adg nisursitã (ni-sur-sí-tã), nisursits (ni-sur-sítsĭ), nisursiti/nisursite (ni-sur-sí-ti) – tsi nu easti sursit; nixursit, nearas, nibãrbirisit, nibãrbirsit
{ro: neras, nebărbierit}
{fr: qui ne s’est pas rasé}
{en: unshaved}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

virviritsã

virviritsã (vir-vi-rí-tsã) sf virviritsã (vir-vi-rí-tsã) – njicã agru-prici, cu guna murnã-ghesu-lai, cu coada multu lungã sh-groasã, tsi alagã tut chirolu, multu-agonja, pri arburi (di iu adunã fruti, nuts, etc.) sh-pri loc, tu cari fatsi guvi iu li ngroapã nutsli trã earna
{ro: veveriţă}
{fr: écureuil}
{en: squirrel}
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); nu shadi tu-un loc, ca virviritsa easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã