§ virviridzat (vir-vi-ri-dzátŭ) adg virviridzatã (vir-vi-ri-dzá-tã), virviridzats (vir-vi-ri-dzátsĭ), virviridzati/virviridzate (vir-vi-ri-dzá-ti) – tsi-lj trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); tsi easti faptu si nhiureadzã, s-cutreamburã; tsi treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); nhiurat, hiurat, vitsãrit, trihirat, aspãreat, lãhtãrsit, cutrimburat, trimburat
{ro: înfiorat, cutremurat}
{fr: qui est (a été) secoué par des douleurs aiguës, profondes; ou par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: who is shaken by sharp pains; who is shivering (from cold, fever, fright)}

§ virvirat (vir-vi-rátŭ) adg virviratã (vir-vi-rá-tã), virvirats (vir-vi-rátsĭ), virvirati/virvirate (vir-vi-rá-ti) – (unã cu virviridzat)

§ virviridzari/virviridzare (vir-vi-ri-dzá-ri) sf virviridzãri (vir-vi-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-virvireadzã; nhiurari, hiurari, vitsãriri, trihirari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari
{ro: acţiunea de a (se) înfiora, de a (se) cutremura; înfiorare, cutremurare}
{fr: action d’être secoué par des douleurs aiguës, profondes; ou par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: action of being shaken by sharp pains; of shivering (from cold, fever, fright)}

§ virvira-ri/virvirare (vir-vi-rá-ri) sf virvirãri (vir-vi-rắrĭ) – (unã cu virviridzari)

§ virviros (vir-vi-rósŭ) adg virviroasã (vir-vi-rŭá-sã), virvirosh (vir-vi-róshĭ), virviroasi/virviroase (vir-vi-rŭá-si) – (chiro) tsi easti multu arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aibã multã arcoari; tsi-l fatsi pri cariva s-virvireadzã (s-cutreamburã, sã si nhiureadzã, etc.); dzidziros, nhiurãtor
{ro: geros; care înfiorează}
{fr: glacé, glacial; qui fait secouer quelqu’un par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: freezing, glacial; who makes someone shiver from cold, fever, etc.}
ex: trã dauã virviroasi (multu arcuroasi, dzidziroasi) dzãli

§ vitsãrescu (vi-tsã-rés-cu) (mi) vb IV vitsãrii (vi-tsã-ríĭ), vitsãream (vi-tsã-reámŭ), vitsãritã (vi-tsã-rí-tã), vitsãriri/vitsãrire (vi-tsã-rí-ri) – (unã cu virviredz)
ex: nj-si vitsãreashti (nj-si cutreamburã, nhiureadzã) truplu cã minduescu la ea

§ vitsãrit (vi-tsã-rítŭ) adg vitsãritã (vi-tsã-rí-tã), vitsãrits (vi-tsã-rítsĭ), vitsãriti/vitsãrite (vi-tsã-rí-ti) – (unã cu virviridzat)

§ vitsãriri/vitsãrire (vi-tsã-rí-ri) sf vitsãriri (vi-tsã-rírĭ) – (unã cu virviridzari)

{ro: geros}
{fr: glacé, glacial}
{en: freezing, glacial}
ex: pãlitlu shi dzidziroslu (tsi dzeadzirã, tsi ngljatsã) seavir

§ dzidzirãturã (dzi-dzi-rã-tú-rã) sf dzidzirãturi (dzi-dzi-rã-túrĭ) – urma (durearea) alãsatã pi truplu-a omlui dupã dzidzirari; loclu tsi aspuni urmili (znjia, arana, etc.) armasi dupã dzidzirari
{ro: degerătură}
{fr: gelure, gélivure, onglée}
{en: frost-bite}
ex: am dzidzirãturi tu unglji; avea dzidzirãturi la nodurli-a deadzitilor

§ Dzidzirush (Dzi-dzi-rúshĭŭ) sm fãrã pl – bãrbat dit pãrmitili armãneshti a curi lj-easti dipriunã arcoari (cãt caldu s-hibã) sh-tut chirolu suflã sh-fatsi arcoari deavãrliga di el
{ro: Gerilă, un personagiu din basme}
{fr: personnage des contes populaires qui toujours a froid}
{en: character from Aromanian children’s stories who is always cold}
ex: aishtui ãlj dzãtsea Dzidzirush cã dzidzira tu cãldura-atsea ma marea

(expr: ngucinai) di fricã

§ ngljitsat (nglji-tsátŭ) adg ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsats (nglji-tsátsĭ), ngljitsati/ngljitsate (nglji-tsá-ti) – tsi s-ari faptã gljets di-arcoari multã; ãngljitsat, dzidzirat, ngucinat, cãcãrusit
{ro: îngheţat}
{fr: gelé}
{en: frozen}
ex: arãulu easti ngljitsat; easti, mãrata, cu inima ngljitsatã; u-aflarã ngljitsatã di fricã

§ ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) sf ngljitsãri (nglji-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ngljatsã tsiva i cariva; ãngljitsari, dzidzirari, ngucinari, cãcãrusiri
{ro: acţiunea de a îngheţa; îngheţare}
{fr: action de geler; congélation}
{en: action of freezing; congelation, freezing (of water, meat, etc.)}

§ ãngljets (ãn-gljĭétsŭ) vb I ãngljitsai (ãn-glji-tsáĭ), ãngljitsam (ãn-glji-tsámŭ), ãngljitsatã (ãn-glji-tsá-tã), ãngljitsari/ãngljitsare (ãn-glji-tsá-ri) – (unã cu ngljets2)

§ ãngljitsat (ãn-glji-tsátŭ) adg ãngljitsatã (ãn-glji-tsá-tã), ãngljitsats (ãn-glji-tsátsĭ), ãngljitsati/ãngljitsate (ãn-glji-tsá-ti) – (unã cu ngljitsat)

§ ãngljitsari/ãngljitsare (ãn-glji-tsá-ri) sf ãngljitsãri (ãn-glji-tsắrĭ) – (unã cu ngljitsari)

§ diz-gljets1 (diz-gljĭétsŭ) (mi) vb I dizgljitsai (diz-glji-tsáĭ), dizgljitsam (diz-glji-tsámŭ), dizgljitsatã (diz-glji-tsá-tã), dizgljitsari/dizgljitsare (diz-glji-tsá-ri) – fac s-tucheascã (s-moalji) un lucru tsi easti ngljitsat (gljetlu);
(expr: dizgljets (di-arcoarea, lãhtara, frica mari tsi mi-avea faptã sã ngljet, sã ngucinedz, sã ngurdescu, etc.) = es dit starea di ngljitsari, ngucinari, ngurdiri tu cari mi aflu; mi ncãldzãscu, dizmurtsãscu, etc.)
{ro: dezgheţa}
{fr: dégeler}
{en: thaw}
ex: pãnã s-tucheascã gljetslu marmar di la mori; mi frec cu neaua, tra s-mi dizgljets; nã dizgljitsam
(expr: nã ncãldzam) niheamã la foc; s-dizgljitsã tu Vlãhii

§ dizgljitsat (diz-glji-tsátŭ) adg dizgljitsatã (diz-glji-tsá-tã), dizgljitsats (diz-glji-tsátsĭ), diz-gljitsati/dizgljitsate (diz-glji-tsá-ti) – (lucru ngljitsat) tsi s-ari muljatã (tuchitã) di cãldurã shi s-featsi, multi ori, unã muljiturã
{ro: dezgheţat}
{fr: dégelé}
{en: thawed}

§ dizgljitsari/diz-gljitsare (diz-glji-tsá-ri) sf dizgljitsãri (diz-glji-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gljatsa (un lucru ngljitsat) s-dizgljatsã
{ro: acţiunea de a dezgheţa}
{fr: action de dégeler}
{en: action of thawing}

§ dizgljets2 (diz-gljĭétsŭ) sn dizgljetsuri (diz-gljĭé-tsurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncãldzashti chirolu shi gljetslu nchiseashti si s-tucheascã
{ro: dezgheţ}
{fr: dégelement}
{en: process of thawing}
ex: cãndu ahiurhi dizgljetslu, vinjirã apili mãri di nicarã shi agri, shi ayinj, shi casi

(expr: tri mãcari mash); azi tsi ari, mãcã sh-bea, sh-mãni sh-freacã pãntica
(expr: mãni sta agiun, sh-freacã pãntica di foami); s-nu imnã cu pãntica nafoarã
(expr: cu stranji arupti, dispuljats), ca pãnã tora; lji li featsi oasili ma moali ca pãntica
(expr: l-bãtu multu, lj-deadi un shcop sãnãtos); va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica
(expr: va tsã dau un shcop sãnãtos); plãndzea hiljlji tu pãntica-a mumãnjlor
(expr: s-fãtsea mari mãchelj, pãvrii, ceash, chiameti); dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor
(expr: fatsi multã-arcoari)

§ pãntic (pắn-ticŭ) sn pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – (unã cu pãnticã)
ex: pãntic hertu pri measã; ahurheashti s-easã dit pãntic apa tsi avea biutã; bãgã un pãntic ãn cap
(expr: ?); pãnticlu easti bun trã pãce

§ pãnticushi/pãnticushe (pãn-ti-cú-shi) sf pãnticushi/pãnticushe (pãn-ti-cúshĭ) – pãnticã ma njicã
{ro: burticică}
{fr: petit ventre, petit panse}
{en: little belly, abdomen}

§ pãnticos (pãn-ti-cósŭ) adg pãnticoasã (pãn-ti-cŭá-sã), pãnticosh (pãn-ti-cóshĭ), pãnticoasi/pãnticoase (pãn-ti-cŭá-si) – tsi ari pãntica mari; buricos, bicắ, fuljinos;
(expr: (chiupã) pãnticoasã = (chiupã) groasã, canda ari pãnticã)
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied, pot-bellied}
ex: ficiorlu lj-easti galbin sh-pãnticos (cu pãntica mari); adu chiupa-atsea pãnticoasã
(expr: groasã) cã lja multu

§ spãntic (spắn-ticŭ) (mi) vb I spãnticai (spãn-ti-cáĭ), spãnticam (spãn-ti-cámŭ), spãnticatã (spãn-ti-cá-tã), spãntica-ri/spãnticare (spãn-ti-cá-ri) – dishcljid pãntica-a unui om i pravdã, cu-unã tãljiturã lungã shi ahãndoasã (di-lj scot matsãli nafoarã); dizpãntic, dizmats;
(expr: om spãnticat = (om) cãvgãgi, blãstimat, etc.)
{ro: spinteca, despinteca}
{fr: éventrer}
{en: eviscerate}
ex: ãnj yini s-mi spãntic; cãndu spãnticã pescul shi lj-arupsi hearea, s-amãrã

§ spãnticat (spãn-ti-cátŭ) adg spãnticatã (spãn-ti-cá-tã), spãnticats (spãn-ti-cátsĭ), spãnticati/spãnticate (spãn-ti-cá-ti) – tsi-lj s-ari dishcljisã pãntica cu-unã tãljiturã lungã shi ahãndoasã; dizpãnticat, dizmãtsat
{ro: spintecat, despintecat}
{fr: éventré}
{en: eviscerated}
ex: spãnticatlu atsel
(expr: blãstimatlu), va sh-u-aflã nã dzuã

§ spãnticari/spãnticare (spãn-ti-cá-ri) sf spãnticãri (spãn-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spãnticã un om (unã pravdã, un pescu, etc.); dizpãnticari, dizmãtsari
{ro: acţiunea de a spinteca, de a despinteca; spintecare, despintecare}
{fr: action d’éventrer}
{en: action of eviscerating}
ex: ma ghini spãnticari

§ spãnticãturã (spãn-ti-cã-tú-rã) sf spãnticãturi (spãn-ti-cã-túrĭ) – tãljitura lungã shi ahãndoasã tsi s-fatsi cãndu si spãnticã cariva
{ro: spintecătură}
{fr: entaille}
{en: large cut}
ex: lj-featsi nã spãnticãturã cu cutsutlu tu ilji; lj-vidzui giuplu, avea dauã spinticãturi

§ dispãntic (dis-pãn-ticŭ) (mi) vb I dispãnticai (dis-pãn-ti-cáĭ), dispãnticam (dis-pãn-ti-cámŭ), dispãnticatã (dis-pãn-ti-cá-tã), dispãnticari/dispãnticare (dis-pãn-ti-cá-ri) – (unã cu spãntic)
ex: acãtsã di dispãnticã cãprili di lapti; acatsã ficiorlu shi-l dispãnticã; dispãnticã pescul, tsi s-veadã? bishica eara cupã di yeamandã!; l-dispãnticarã cu eataganili

§ dispãnticat (dis-pãn-ti-cátŭ) adg dispãnticatã (dis-pãn-ti-cá-tã), dispãnticats (dis-pãn-ti-cátsĭ), dispãnticati/dispãnticate (dis-pãn-ti-cá-ti) – (unã cu spãnticat)
ex: oaea eara dispãnticatã

§ dispãnticari/dis-pãnticare (dis-pãn-ti-cá-ri) sf dispãnticãri (dis-pãn-ti-cắrĭ) – (unã cu spãnticari)