DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzer

dzer (dzérŭ) sn dzeruri (dzé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, arcoari psof); dzider, dzeadzir, virver, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, tsicnã, cingrimi, tsingrimi
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: dzer (arcoari mari) easti afoarã

§ dzidzer (dzi-dzérŭ) sn dzidzeruri (dzi-dzé-rurĭ) – (unã cu dzer)
ex: cãndu dãdea neauã shi eara dzidzer (tsingrimi)

§ dzeadzir1 (dzeá-dzirŭ) sm fãrã pl – (unã cu dzer)
ex: eara arcoari, dzeadzir (tsingrimi, virver) mari; cã-i dzeadzir, earnã greauã; azã fatsi mari dzeadzir

§ dzeadzir2 (dzeá-dzirŭ) vb I dzidzirai (dzi-dzi-ráĭ), dzidziram (dzi-dzi-rámŭ), dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirari/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) – nj-easti multã arcoari; treambur (ngljets, amurtsãscu) di-ahãtã arcoari tsi am; fac (talj, adar) guvojdzã di-arcoari; ngljets, cãcãrusescu, ngucinedz
{ro: degera}
{fr: geler}
{en: freeze}
ex: cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush, cã earna dzidzi-rai di-arcoari; ca s-dzidzirãm di-arcoari; las s-dzidzira di-arcoari; dzidzirãm pi cali cã nu earam ghini nviscuts; n cireap apres shidea, ma dzidzira dipriunã

§ dzidzirat (dzi-dzi-rátŭ) adg dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirats (dzi-dzi-rátsĭ), dzidzira-ti/dzidzirate (dzi-dzi-rá-ti) – tsi tradzi multã arcoari; tsi ari ngljitsatã di-arcoari; ngljitsat, cãcãrusit, ngucinat
{ro: degerat}
{fr: gelé}
{en: frozen}
ex: earam dzidzirats (ngljitsats di-arcoari) cãndu agiumsim n casã; nj-dzidzirarã (ngljitsarã) mãnjli

§ dzidzira-ri/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) sf dzidzirãri (dzi-dzi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeadzirã; ngljitsari, cãcãrusiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a degera; degerare}
{fr: action de geler}
{en: action of freezing}

§ dzidziros (dzi-dzi-rósŭ) adg dzidziroasã (dzi-dzi-rŭá-sã), dzidzirosh (dzi-dzi-róshĭ), dzidziroasi/dzidziroase (dzi-dzi-rŭá-si) – (chiro) tsi easti multu arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aibã multã arcoari; tsi lu-arcureadzã multu pri om shi-l fatsi s-dzeadzirã; virviros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljets

gljets (gljĭétsŭ) sn gljatsã (gljĭá-tsã) – apã tsi s-fatsi vãrtoasã ca cheatra cãndu da di multã arcoari; ntindiri mari di loc anvilitã di apã ngljitsatã; gljatsã; (fig:
1: gljets = arãtsimi multu mari, ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.;
2: expr: gljets (di fricã, tu inimã) = hior aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu s-aspari multu)
{ro: ghiaţă, îngheţ}
{fr: glace, gelée}
{en: ice, frost}
ex: easti aratsi ca gljetslu; archiushurã pi gljets sh-cãdzu; tuchi tutã neaua, tut gljetslu di stri fatsa-a loclui; scoasi di sum nãsi trei bucãts di gljets; cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti; easti gljets (fig: multã arcoari) nafoarã; apa easti gljets (fig: multu-aratsi); veadi gljets marmar pri la mori; mi treatsi gljets
(expr: hiori arãts) di fricã; gljets
(expr: hior aratsi) ãnj tricu prit inimã; cu gljetslu
(expr: cu hiorlu aratsi) tu inimã, s-culcã sum un arburi shi necã adiljatlu nu sh-loa di fricã

§ gljatsã (gljĭá-tsã) sf gljetsuri (gljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: divarligalui di casã sta tseri aspindzurati (angucitoari: gljatsa); easti aratsi, gljatsã (fig: multu aratsi, dzer, dzeadzir)

§ ngljets1 (ngljĭétsŭ) sn ngljetsuri (ngljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: nu s-ari vidzutã di multu chiro ahtari ngljets (dzer); nu putea s-imnã calu di ngljets cã arãchiushura

§ ngljets2 (ngljĭétsŭ) vb I ngljitsai (nglji-tsáĭ), ngljitsam (nglji-tsámŭ), ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) – (apa) tsi s-fatsi gljatsã di multã arcoari; ãngljets, dzidziredz, ngucinedz, cãcãrusescu;
(expr: ngljets di-arcoari, lãhtarã, fricã = aduchescu multã arcoari (fricã, lãhtari) di canda-nj si fatsi gljatsã carnea sh-sãndzili dit mini sh-nu pot s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.)
{ro: îngheţa, congela}
{fr: glacer, geler}
{en: freeze}
ex: cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj nari; ngljitsãm di-arcoari pi cali; avea ngljitsatã mortul cãndu-agiumsi; ngljatsã inima-nj troarã
(expr: aduchescu multã-arcoari di parcã nji ngljatsã inima n cheptu); ngljitsarã tuti apili shi s-prifeatsirã bizbilji di gljets; dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor; mi aspãreai, di ngljitsai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãnticã

pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsingrimi/tsingrime

tsingrimi/tsingrime (tsin-grí-mi) sf tsingrinj (tsin-grínjĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); cingrimi, tsicnã, tseafi, dzer, dzider, dzeadzir, virver, cãrcealiu, arãtsimi;
(expr: tsingrimi, di ngljatsã sh-mintsimea = fatsi, multu di multu, psof, arcoari)
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi; atsea di ningã nãsã easti nipoatã-mea tsingrimea

§ cingrimi/cingrime (cin-grí-mi) sf cingrinj (cin-grínjĭ) – (unã cu tsingrimi)
ex: mari cingrimi (dzer, virver) easti asãndzã

§ tsicnã2 (tsíc-nã) sf tsicni/tsicne (tsíc-ni) – (unã cu tsingrimi)
ex: easti nã tsicnã di-ts blastinj bana cãndu esh din casã

§ tseafi/tseafe (tseá-fi) sf fãrã pl – arcoari multu mari (greauã, psof); gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna, cãndu fatsi multã-arcoari, pi earbã (loc, ponj, casi, etc.); dzer, dzider, dzeadzir, virver, tsicnã, arãtsimi, cãrcealiu, cingrimi, tsingrimi, sinjac, uchid, gazonã
{ro: ger, promoroacă}
{fr: froid glacial, froid noir; givre}
{en: bitter cold, frost}

§ seavir (seá-virŭ) sm fãrã pl – vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; seaviri, tseafir, turin, virver, viriu, aratsili
{ro: crivăţ}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast}
ex: zurlu seavir pãnã tu oasi pitrundea; seavirlu shuirã prit cripituri

§ seaviri/seavire (seá-vi-ri) sm fãrã pl – (unã cu seavir)
ex: seavirli aurla turbat; notlu cu seavirli la un loc s-adunarã; seavirli lu ngljitsã tut loclu sh-lu featsi corcan; nitsi un semnu di tuti cãti avea faptã zurlul di seaviri; vinjim di n-ascumsim aoatsi di frica-a zurlui di seaviri

§ tseafir (tseá-firŭ) sm fãrã pl – (unã cu seavir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

virver

virver (vir-vérŭ) sn virveruri (vir-vé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); vimtu tsi yini di cãtrã Nordu cu-aestã arcoari; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; dzer, dzider, dzeadzir, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, cingrimi, tsingrimi; seavir, seaviri, tseafir, turin, viriu;
(expr:
1: ngljatsã njeljlji tu pãntica-a mumãnjlor = easti unã arcoari multu mari, di creapã chetsrãli;
2: aduchescu un virver = aduchescu unã dureari mari, ãntsãpãljicoasã)
{ro: ger mare; crivăţ}
{fr: froid glacial; vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: bitter cold; glacial North wind}
ex: arcoari mari, virver; cripa chetrili di dzer shi di virver; dzerlu sh-virverlu ngljatsã njeljlji tu pãntica-a mumãnjlor; unã arcoari, un virver nã ciulea urecljili; mari virver
(expr: dureari ntsãpãlicoasã) aduchim; aestã nu-i dureari, easti virver!

§ viriu (vi-ríŭ) sm pl(?) – (unã cu virver)
ex: bati viriulu s-ishim s-lom avrã

§ virviredz (vir-vi-rédzŭ) (mi) vb I virviridzai (vir-vi-ri-dzáĭ) shi virvirai (vir-vi-ráĭ), virviridzam (vir-vi-ri-dzámŭ) shi virviram (vir-vi-rámŭ), virviridzatã (vir-vi-ri-dzá-tã) shi virviratã (vir-vi-rá-tã), virviridzari/virviridzare (vir-vi-ri-dzá-ri) shi virvirari/virvirare (vir-vi-rá-ri) – treambur (icã-l fac pri cariva s-treamburã) di-arcoari; aduchescu cã-nj trec hiori prit trup (di-arcoari, di fricã, di lãngoari, di dureari, di lãhtarã, etc.); mi cutreambur di-atseali tsi avdu (tsi ved, etc.); nhiuredz, hiuredz, vitsãrescu, trihir, trihiredz, aspar, lãhtãrsescu, treambur, cutreambur, etc.
{ro: înfiora, cutremura}
{fr: être secoué par des douleurs aiguës, profondes; être secoué par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: be shaken by sharp pains; shiver (from cold, fever, fright)}
ex: arana mi virvireadzã (mi fatsi s-treambur di dureari); plãndzea, zghilea, s-virviridza (cutrimbura); el s-virviridza fricuit (trimbura, s-cutrimbura di fricã); unã sãrmãnitsã s-virviridza (trimbura tutã) di lãhtarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn