DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

featã

featã (feá-tã) sf feati/feate (feá-ti) – muljarea tu anjlji cãndu easti ninga njicã, tinirã sh-nimãrtatã; cilimean (njic) feamin dit unã fumealji; hilji tsi u ari un bãrbat cu-unã muljari; muljari nimãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mãrtatã vãrãoarã; muljari tsi easti ninga virghirã cã nu s-ari bãgatã tu ashtirnut cu-un bãrbat; virghinã, viryirã, vergurã, viryinã, viryinadã;
(expr: dicãt featã, ma ghini cheatrã; cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã = zborlu aspuni cãt greu easti s-mãrits unã featã)
{ro: fată, fiică}
{fr: jeune fille, vierge, fille}
{en: young girl, virgin, daughter}
ex: ficior i featã?; sã-nj bãnedz, feata-nj; nu lo featã, lo paradz; ishi featã (viryinã); lai featã, ved cã nu-ts featã caplu (notã: aoa “featã” yini di la verbul “fet” shi ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featãljei; voi, feate, ascultats-mi!; lu ncãlicã fumealja, ari shasi feati; ari featã ti mãrtari; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; featili nvitsati armãn nimãrtati; di feati multi, casa nu s-aspardzi; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ fiticã (fi-tí-cã) sf fititsi/fititse (fi-tí-tsi) – featã njicã, fititsã
{ro: fetiţă}
{fr: petite fille}
{en: little girl}
ex: ishi cu fitica tu ubor; fitica-atsea buna shi atsea nistipsita shi nye dinãoarã

§ fititsã (fi-tí-tsã) sf fititsã (fi-tí-tsã) – (unã cu fiticã)

§ fitami/fitame (fi-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu
{ro: mulţime de fete}
{fr: nombre de filles; l’ensemble des filles}
{en: number of young girls; entirety of all girls}
ex: tutã fitamea (tuti featili) ishi la cor

§ fitaryio (fi-tar-yĭó) sm fitaryĭádzĭ) – (unã cu fitami)
ex: tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati)

§ fituriu (fi-tu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu fitami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pici1/pice

pici1/pice sf pici (picĭ) – mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat (prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-facã njitslji); chizdã, di-aradã di virghirã; chizdã, hicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã
{ro: vagin}
{fr: vagin}
{en: vagina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trup

trup (trúpŭ) sn trupuri (trú-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit un om (unã pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea dit un arburi di la rãdãtsinã nsus pãnã iu nchisescu s-lji easã alumãchili mãri di-unã parti sh-di-alantã; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; corpu; (fig:
1: trup = parti; expr:
2: mi mãcã truplu = tr-atseali tsi-am faptã, dãldãsescu, am chefi s-ljau un shcop di la cariva;
3: hiu pi trup = hiu putut, vãrtos;
4: hiu trup shi suflit trã tsiva (cariva) = hiu tut ãntreg trã tsiva (cariva) fãrã si stau pi ndauã sh-fãrã nitsiunã tsãneari nãpoi;
5: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu;
6: va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica = va ti fac vinit la trup di shcoplu mari tsi va tsã dau)
{ro: trup, corp, trunchi (copac)}
{fr: corps, tronc (arbre)}
{en: body, trunk (tree)}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; lucrash cu trup sh-cu suflit; lu-aflã truplu tu-unã parti, caplu tu-altã; cunuscurã cã easti truplu a ficiorlui; muljarea armasi cu truplu ncãrcat shi dupã noauã mesh featsi nã featã; s-alumtarã cu mãnjli, fãrã ca trupurli s-li minã dit loc; lj-adarã nã pãreaclji di stranji pri trup (s-lji yinã ghini); hiri-hiri-lj si dutsea prit trup!; un gilit aratsi ãlj tricu pit trup; lji si urdzicã tut truplu; truplu mi doari; mi-alinai pi truplu-a faglui; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; truplu di cãmeashi s-avea aruptã; noi vã lom cu tut trup; pulpa-lj, trup di fag bitãrnu; sh-eara pri trup
(expr: tu puteari, vãrtos); acumpãrã sh-alantu trup (fig: parti) di-ayinji, mirazea a frati-sui; ti ncãceash cu el cã ti mãca truplu
(expr: aveai chefi s-mãts shcop)

§ trupulici (tru-pu-lícĭŭ) sn trupulici (tru-pu-lí-ci) – trup njic
{ro: trupuşor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn