|
|
virescu
virescu (vi-rés-cu) adg – vedz tu vearã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vearãprumuvearã
prumuvearã (pru-mu-veá-rã) sf prumuveri (pru-mu-vérĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di earnã shi vearã (dit 23-li di Martsu tu 22-li (i 21-li) di Cirishar) cãndu chirolu nchiseashti si ncãldzascã, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji nvirdzãscu; primuvearã, primãvearã;
(expr:
1: prumuveara (ca adv) = chirolu di prumu-vearã;
2: di prumuvearã = (i) cãndu va s-yinã prumuveara; prumuveara-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di prumuvearã, (stranji) tsi s-poartã prumuveara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumu-veara; etc.; prumuvirescu;
3: di cu prumuvearã = hiindalui ninga prumuvearã, ninga niishitã (nibitisitã) prumuveara;
4: pãnã (tu intrata) di prumuvearã = pãnã tu nchisita (intrata) a prumu-vearãljei; pãnã tu ishita di earnã;
5: aestã prumuvearã = prumu-veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-prumuveara = prumuveara-a anlui tsi tricu, prumuveara di-aoa sh-un an;
7: nj-bati prumuveara = nj-si duc lucrili ambar;
8: cu-unã lilici (pulj, cuc, etc.) nu s-fatsi prumuveara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: primăvară}
{fr: printemps}
{en: spring (season)}
ex: anjurzeashti prumuvearã; s-veadi cã-lj bati prumuveara
(expr: cã-lj si duc lucrili ambar); nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari, sh-adusi aminti di casã
§ primuvearã (pri-mu-veá-rã) sf primuveri (pri-mu-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: primuveara s-dizvãlescu-ayinjli; un cuc nu-adutsi primuveara; un pulj, cari primuveara tu mushatili noptsã, azboairã di pri un arburi pri-alantu
§ primãvearã (pri-mã-veá-rã) sf primãveri (pri-mã-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: feata arsãrea, ca edzlji primãveara; un pulj a cui cãntic lu-avdzãm primãveara; di nãsi criscu unã lilici cari easi primãveara; nã dzuã di primãvearã, cãndu dishcljid arburlji shi nvirdzashti loclu
§ njadzã-prumuvearã (njĭá-dzã-pru-mu-veá-rã) adv – tu mesea di prumuvearã
{ro: la mijloc de primăvară}
{fr: au milieu du printemps}
{en: mid-spring}
§ prumuvirescu (pru-mu-vi-rés-cu) adg prumuvireascã (pru-mu-vi-reás-cã), prumuvireshtsã (pru-mu-vi-résh-tsã), prumuvireshti/prumuvireshte (pru-mu-vi-résh-ti) – tsi easti di prumuvearã i ca prumuveara; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumuveara; (stranj) tsi s-poartã prumuveara; primu-vãratic
prumuvirescu
prumuvirescu (pru-mu-vi-rés-cu) adg – vedz tu prumuvearã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prumuvearãvearã
vearã (veá-rã) sf veri (vérĭ) – nai ma cãlduroslu chiro a anlui cari, dupã nom, tsãni trei mesh, dit 22-li (i 21-li) di Cirishar pãnã tu 23-li di Yismãciunj;
(expr:
1: veara (ca adv) = chirolu di vearã;
2: di vearã = (i) cãndu va s-yinã veara; veara tsi yini; (ii) cari tsãni di vearã, tsi s-poartã veara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) veara; (yimishili i grãnili) tsi s-coc shi s-adunã veara;
3: di cu vearã = hiindalui ninga vearã, ninga niishitã (nibitisitã) veara;
4: pãnã (tu intrata) di vearã = pãnã tu nchisita (intrata) a vearãljei;
5: aestã vearã = veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-veara = veara-a anlui tsi tricu, veara di-aoa sh-un an;
7: mari ca dzua di vearã = multu mari sh-lungu; cã nai ma lunga dzuã easti atsea di vearã;
8: s-bãneadzã veri sh-primãveri = s-bãneadzã anj multsã;
9: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari);
10: (gioni) ca veara = (gioni) mushat sh-bun, ashi cum easti veara;
11: veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara)
{ro: vară}
{fr: été}
{en: summer}
ex: dzua di vearã easti lungã; veara aclo easti lungã; vinji primãveara sh-veara; veara tutã tu cãntari sh-earna tutã tu uhtari; tu limerli-a lor di veara
(expr: iu sta sh-bãneadzã veara); di vearã
(expr: veara tsi yini) va s-nã visem; di vearã va s-bag s-nj-analtsã casili; avem noi tora multi veri; gioni-armãn, gioni ca vearã
(expr: multu mushat sh-bun, cum easti veara); s-alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); earnã-vearã
(expr: tut chirolu, dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him
§ njadzã-vearã (njĭá-dzã-veá-rã) sf (sing), adv – (tu) mesea di vearã, njadzã-veri
{ro: în mijlocul verii}
{fr: (au) milieu de l’été}
{en: mid-summer}
ex: aclo iu-sh bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara
§ njadzã-veri (njĭá-dzã-verĭ) sf pl, adv – (unã cu njadzã-vearã)