|
|
virani
RO:viran, teren … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:49310>2014-05-14 22:31:17.218943 »
virani/virane
virani/virane (vi-rá-ni) sf virãnj (vi-rắnjĭ) – loc apãrãtsit; loc dishcljis fãrã gardu deavãrliga; loc iu s-ved ninga urmili di casi surpati; yirani, viryeani
{ro: loc viran, părăsit}
{fr: lieu abandonné, désert; emplacement où l’on voit les restes d’un édifice; lieu qui n’est pas clôturé}
{en: abandoned place (land), open space}
§ yirani/yirane (yi-rá-ni) sf yirãnj (yi-rắnjĭ) – (unã cu virani)
§ viryeani/viryeane (vir-yĭá-ni) sf viryenj (vir-yénjĭ) – loc dishcljis shi mari
{ro: loc deschis, spaţios}
{fr: lieu ouvert, spacieux}
{en: open, spacious area}
ex: patlu-i viryeani (udãlu easti dishcljis, cu loc multu)
alãndurishi/alãndurishe
alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}
chidinush
chidinush (chi-di-núshĭŭ) sm chidinush (chi-di-núshĭ) – earbã tsi creashti di-aradã tu agri, pãshunj, locuri virani, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di lucri (alti erghi, dãrmi, arburits, etc.) ta s-poatã s-creascã cãtrã nsus, cu frãndzã sprilundzi sh-lilici njits, albi i pembe, ca niscãnti hunii
{ro: volbura mică, rochiţa rândunicii}
{fr: liseron de champ}
{en: field bindweed}
chingher
chingher (chin-ghĭérŭ) sm chingheri (chin-ghĭérĭ) – unã soi di earbã tsi creashti tu agri, locuri virani, uboari, mardzina di cãljuri, etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au ca dintsã cu schini di mardzini, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; schin, gumarangath, schinlu-a tarlui, ciun, mãrãtsini, pãljur
{ro: mărăcine (spin) măgăresc}
{fr: ronce que les baudets mangent}
{en: spiny plumles thistle}
ex: nu vedz earbã, mash chingheri (schinj)
coada-a
coada-a njelui (coá-da-njĭé-lui) sf codzli-a njelui (códz-lea-njĭé-lui) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; tseara-al Dumnidzã, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort}
coadã
coadã shurichinji (coá-dã-shu-ri-chí-nji) sf codz shurichinji (códz-shu-ri-chí-nji) – plantã (earbã) tsi bãneadzã ma multsã anj, tsi creashti prit pãshunj, locuri virani, etc., cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc (sh-dit cari, cãndu da di loc, ãlj es arãdãtsinj, dit cari creashti unã noauã plantã), cu frãndzãli ca peani sh-lilicili njits, di-aradã albi adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã, cu-anjurizmã vãrtoasã, ufilisitã tu yitrii
{ro: coada şoricelului}
{fr: mille-feuille, achillée}
{en: yarrow}
cucutã
cucutã (cu-cú-tã) sf cucuti/cucute (cu-cú-ti) – agru-earbã analtã, toapsicã (nfãrmãcoasã, ma cari easti bunã tra si s-facã yitrii dit ea), creashti tu locuri virani, priningã casi apãrnãsiti, ningã garduri sh-ahãndãchi, tsi da unã anjurizmã ahoryea, cu frãndzã mãri, piroasi, hãrãxiti, cu lilici albi tsi nchisescu tuti dit idyiul loc tra s-facã ca unã umbrelã, cu fructi uvali, murni tsi da niheamã ca pi veardi;
(expr: mi-adrai (mi feci) cucutã = mi mbitai multu; mi-adrai dzadã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.), mi ciucutii, mi-afumai, etc.)
{ro: cucută}
{fr: ciguë commune, ciguë aquatique}
{en: cowbane, poison hemlock}
ex: cucuta easti toapsicã; cucuta easti amarã; sã mbitã, s-featsi cucutã
(expr: sã mbitã multu); pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã
earbã
earbã di nipãrticã (ĭár-bã-di-ni-pắr-ti-cã) – earbã cu frãndzã piroasi sh-lilici njirli, verdzã icã albi, tsi creashti tu locuri virani, mardzina di cãljuri, etc.; earbã di sharpi
{ro: iarba şarpelui}
{fr: vipérine commune}
{en: viper΄s bugloss}
§ earbã di sharpi (ĭár-bã-di-shĭár-pi) – (unã cu earbã di nipãrticã)
ghirghinã
ghirghinã (ghir-ghí-nã) sf ghirghini/ghirghine (ghir-ghí-ni) – plantã tsi creashti tu locuri virani, pi ningã cãljuri, etc., cu truplu ndreptu dit cari es frãndzã fãrã cicior, sh-cu lilici njits, aroshi
{ro: sporic, urzicuţă}
{fr: verveine officinale}
{en: vervain}
gumar
gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];
hilidunjauã
hilidunjauã (hi-li-dhu-njĭá-ŭã) sf hilidunjei (hi-li-dhu-njĭéĭ) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnisiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidrunjauã, alãn-durishi
{ro: earba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}
§ hilidrunjauã (hi-li-dhru-njĭá-ŭã) sf hilidrunjei (hi-li-dhru-njĭéĭ) – (unã cu hilidunjauã)