DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

frigãnedz

frigãnedz (fri-gã-nédzŭ) (mi) vb I frigãnai (fri-gã-náĭ), frigãnam (fri-gã-námŭ), frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, sufinedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili s-frigãnarã (s-uscarã tu vimtu, si zvinturarã)

§ frigãnat (fri-gã-nátŭ) adg frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnats (fri-gã-nátsĭ), frigãnati/frigãnate (fri-gã-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; uscat, sicat, sufinat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}
ex: cãmesh, stranji, leamni frigãnati (uscati nafoarã la soari shi vimtu)

§ frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) sf frigãnãri (fri-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucruri s-frigãneadzã; sufinari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufinedz

sufinedz (su-fi-nédzŭ) (mi) vb I sufinai (su-fi-náĭ), sufinam (su-fi-námŭ), sufinatã (su-fi-ná-tã), sufinari/sufinare (su-fi-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, frigãnedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili nji si sufinarã (s-uscarã, sicarã la vimtu, si zvinturarã), ncriminirã

§ sufinat (su-fi-nátŭ) adg sufinatã (su-fi-ná-tã), sufinats (su-fi-nátsĭ), sufinati/sufinate (su-fi-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; sufin, uscat, sicat, frigãnat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}

§ sufinari/sufinare (su-fi-ná-ri) sf sufinãri (su-fi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-sufineadzã; frigãnari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}

§ sufin (su-fínŭ) adg sufinã (su-fí-nã), sufinj (su-fínjĭ), sufini/sufine (su-fí-ni) – (unã cu sufinat)
ex: stranj sufin (uscat tu vimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

usuc1

usuc1 (u-súcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – scot icã fac si s-chearã apa (nutia) dit un lucru tsi easti ud (cu aspunearea-a lui la soari, la vimtu, icã cu hirbearea lui la foc, etc.); usãc, uscu, sec, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu, frigãnescu, sufinedz;
(expr:
1: mi usuc di seati; nji s-usucã gura (di seati, di zburãri, etc.) = nj-easti multã seati; zburãi multu, etc.;
2: s-usucã = slãgheashti multu, mãrãnghiseashti multu, moari;
3: mi usuc di plãngu = plãngu multu;
4: nji s-uscã lingura = mãcai pi isapea-a unui sh-a altui, sh-ved diunãoarã cã nu mata am iu s-mãc;
5: l-usucã = (i) l-furã multu, l-furã di tut tsi ari; (ii) (lu-agudeashti cu tsiva) di-l doari multu; (iii) l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta;
6: uscati (sf pl) = urdzãts uscati la soari veara tra s-li aibã omlu earna trã piti;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: usca, seca}
{fr: sécher}
{en: dry}
ex: cu vimtul aestu va s-usucã troarã cãmeshli; uscats-vã stranjili; nu va s-nji s-usucã stranjili; nã uscam stranjili udati la foc; merlji s-uscarã
(expr: sicarã, murirã); lu ncãldzãrã sh-lu uscarã (sicarã); va nã uscãm di seati
(expr: va nã hibã multã seati, va n-acatsã unã seati mari); ti usuts di plãngu
(expr: plãndzi multu); fãtslji ca di mer s-usucã
(expr: mãrãnghisescu); a tãu cãntic mi usucã
(expr: mi fatsi s-plãngu multu, mi nvirineadzã); aoa nãuntru mi uscai (nj-zvinturai stranjili udi; icã expr: slãghii multu); mi-agudi pisti cot di mi uscã (mi duru multu); Dumnidzã s-lji usca mãna
(expr: s-lji sica, s-lji dãmlusea) tsi-l trapsi; s-tsã si usucã (dãmluseascã) mãnjli

§ usãc1 (usắcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri); – (unã cu usuc1)
ex: usãcã-ti la foc

§ uscu (ús-cu) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – (unã cu usuc1)

§ uscat1 (us-cátŭ) adg uscatã (us-cá-tã), uscats (us-cátsĭ), uscati/uscate (us-cá-ti) – tsi ari chirutã, icã-lj s-ari scoasã tutã (i ma multa) apã a unui lucru ud; sicat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; frigãnat, sufinat, sufin, zvinturat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vimtu

vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn