DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

vintuzã

vintuzã (vin-tú-zã) sf vintuzi/vintuze (vin-tú-zi) – unã soi di cupã cu cari (tu chirolu veclju, cu ngãldzãrea-a cupilor shi bãgarea-a lor pri truplu-a omlui) s-trãdzea sãndzili (a oaminjlor hivrits) cãtã nafoarã sum cheali; fãntãnelã;
(expr: vintuzã uscatã = vintuzã tsi fatsi chealea s-arushascã)
{ro: ventuză}
{fr: cautère, ventouse}
{en: cupping glass}

§ fãntãnelã (fãn-tã-né-lã) sf fãntãneli/fãntãnele (fãn-tã-né-li) – (unã cu vintuzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ascur

ascur (ás-curŭ) adg ascurã (ás-cu-rã), ascuri (ás-curĭ), ascu-ri/ascure (ás-cu-ri) – (fatsã) tsi s-aducheashti vãrtoasã, asprã (nu moali) cãndu dai cu mãna di ea; aspru
{ro: aspru}
{fr: âpre, rude}
{en: rough, harsh}
ex: lãnã ascurã; vintu, ascur seavir

§ ascura-mi/ascurame (as-cu-rá-mi) sf fãrã pl – harea tsi-u fatsi unã fatsã tra s-hibã ascurã; asprimi
{ro: asprime}
{fr: âpreté, rudesse}
{en: roughness, harshness}

§ ascuredz (as-cu-rédzŭ) (mi) vb I ascurai (as-cu-ráĭ), ascuram (as-cu-rámŭ), ascuratã (as-cu-rá-tã), ascura-ri/ascurare (as-cu-rá-ri) – fac un lucru s-hibã ascur
{ro: înăspri}
{fr: rendre ou devenir âpre (dur, rude)}
{en: make something or become rough}
ex: si-ascurã (s-featsi ascurã) chealea

§ ascurat (as-cu-rátŭ) adg ascuratã (as-cu-rá-tã), ascurats (as-cu-rátsĭ), ascurati/ascurate (as-cu-rá-ti) – tsi s-featsi (cama) ascur; asprit
{ro: înăsprit}
{fr: rendu âpre (dur, rude)}
{en: made rough}

§ ascurari/ascurare (as-cu-rá-ri) sf ascurãri (as-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-ascureadzã
{ro: acţiunea de a (se) înăspri; înăsprire}
{fr: action de se rendre ou de devenir âpre (dur, rude)}
{en: action of making something or of becoming rough}

§ aspru3 (ás-pru) adg asprã (ás-prã), aspri (ás-pri), aspri/aspre aspri (ás-pri) – tsi s-poartã ascur cu lumea tsi nu lu-ascultã i nu fatsi cum va el; tsi nu poati s-li-aravdã atselj tsi nu-au prãxi buni; ascur
{ro: sever, aspru}
{fr: âpre, sévère}
{en: stern, harsh, rough}
ex: easti aspru (ascur) cu hilj-su; mãna-nj easti asprã (ascurã)

§ asprimi/asprime (as-prí-mi) sf fãrã pl(?) – harea tsi-l fatsi cariva s-hibã aspru; ascurami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdelã

avdelã (av-dé-lã) sf avdeli/avdele (av-dé-li) – yeatsã (ca unã soi di yermu) di apã dultsi cari, cu vintuzili tsi lj-ari, s-alicheashti di truplu-a omlui (prãvdzãlor, etc.) tra s-lji sugã sãndzili; arvelã, arveauã, pihavitsã, piuvitsã, suluchi, suljucã
{ro: lipitoare}
{fr: sangsue}
{en: leech}
ex: mi pitricu doamna di nsus la-atsea di nghios, sã-nj da pescu fãrã os (angucitoari: avdela); suntu dauã soi di avdeli; eara lãndzit sh-lji bãgarã avdeli; sufrãntsealili a ljei eara ca doauã avdeli

§ arvelã (ar-vé-lã) sf arveli/arvele (ar-vé-li) – (unã cu avdelã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); bagã-lj arveli (avdeli); sudzi sãndzili ca arvelã; arvelã tsi sudzi sãndzi; la suhãts bãgãm arveli, shi la ndultsit shi la plivit; ari sufrãntsealili ca dauã arveli (avdeli)

§ arveauã (ar-veá-ŭã) sf arveali/arveale (ar-veá-li) – (unã cu avdelã)
ex: nãsh sãndzili ca arveaua-l (avdela-l) sug

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carpulog

carpulog (car-pu-lóghŭ) sn carpuloyi/carpuloye (car-pu-ló-yi) shi carpuloayi/arpuloaye (car-pu-lŭá-yi) – hãlati (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã mãri shi nduplicats niheamã), cu cari s-acatsã grãnili i earba, sh-cu cari s-azvinturã grãnili icã s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã; cãrpilog, furcã, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}

§ cãrpilog (cãr-pi-lóghŭ) sn cãrpilodz (cãr-pi-lódzĭ) shi cãrpiloadzi/cãrpiloadze (cãr-pi-lŭá-dzi) – (unã cu carpulog)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cuvã

cuvã (cu-vắ) sm cuvadz (cu-vádzĭ) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã apã, lapti, etc.; cufinã, curoi, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: căldare, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: intrã nãuntru sã scoatã apã, cã cuvã nu avea la puts; scosh apã cu cuvãlu; putslu nu-avea ne cuvã, ne drac!

§ cufinã3 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cuvã)
ex: tãljarã funea sh-cufina (gãleata i cãnistra) cãdzu

§ curoi (cu-róĭŭ) sn curoai/curoae (cu-rŭá-i) – vas cu cari s-poartã apã, lapti, etc., mari di vãrã dzatsi litri; cuvã, cufinã, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: găleată}
{fr: seau, demi-boisseau, un décalitre}
{en: bucket}
ex: bãgarã fratili ma mari tu cufinã, ligarã ghini cufina cu funea sh-lu spindzurarã tu guvã

§ ciotrã2 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu cuvã)

§ cuvos (cu-vósŭ) adg cuvoasã (cu-vŭá-sã), cu-vosh (cu-vóshĭ), cuvoasi/cuvoase (cu-vŭá-si) – tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cufchiu
{ro: scobit, găunos}
{fr: creux comme une écuelle; caverneux}
{en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)}

§ cuvutos (cu-vu-tósŭ) adg cuvutoasã (cu-vu-tŭá-sã), cuvutosh (cu-vu-tóshĭ), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-tŭá-si) – (unã cu cuvos)

§ cuvatã (cu-vá-tã) sf cuvãts (cu-vắtsĭ) – pheat ahãndos (trã apã, lapti, ciurbã, etc.); vas ma mari sh-lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi, tu cari s-bagã aloatlu s-creascã (s-aspealã stranji, etc.); cavatã, cuvãticã, cuvãtici, scuteali, sãcã;
(expr:
1: lj-bag cuvata-a calui = lj-bag nã cuvatã, ca unã vintuzã, pi pãntica-a calui;
2: lj-bag cuvata = (i) lu ngãrmisescu, l-pitrec si s-ducã la draclu; s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã; (ii) lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: covată, albie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeanã2

dzeanã2 (dzeá-nã) sf dzenj (dzénjĭ) shi dzenuri (dzé-nurĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, arahi, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.;
(expr: ljau dzeana; lj-u dau dzeana cãtrã nsus = u-alin dzeana, mi duc pri dzeanã cãtrã nsus)
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline, sommet, crête (de montagne)}
{en: hill, ridge, hilltop}
ex: dipusim deadun di pi dzeanã (ohtu); o, voi dzenuri (ohturi), o, voi muntsã!; un lai vintu pisti dzenuri plãndzi; ca norlji pisti dzenuri; pisti dzenj s-avdi flueara; oastea-a lui da cap ãn dzeanã (pi ohtu, nsus); cãt ascãpitarã alantsã dupã dzeanã; dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; lj-u deadi sh-nãs dzeana
(expr: dusi pri dzeanã) cãtrã nsus shi iu s-lu scoatã calea, s-lu scoatã

§ zeanã (zeá-nã) sf zenj (zénjĭ) – (unã cu dzeanã2)
ex: latrã cãnjlji di pi zeanã

§ dzinicã (dzi-ní-cã) sf dzinitsi/dzinitse (dzi-ní-tsi) shi dzinits (dzi-nítsĭ) – dzeanã ma njicã
{ro: colină mică}
{fr: petite colline}
{en: small hill}

§ dzinos2 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – loc cu dzenuri multi
{ro: deluros}
{fr: terrain accidenté, montueux}
{en: hilly}
ex: loclu easti dzinos

§ dzeanã3 (dzeá-nã) adv (ca tu zborlu “ndzeanã” icã “ãn dzeanã”) – ãnsus, nsus
{ro: în sus}
{fr: en haut}
{en: above}
ex: nu cu sãltãnati, nu cu caplu ndzeanã (nsus); ti-alinash multu ndzeanã (nsus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

eadiri/eadire

eadiri/eadire (ĭá-di-ri) sf eadiri (ĭá-dirĭ) – arburic, tsi s-aflã sh-agru tu fisi, ma easti criscut, di-aradã, di om ca unã plantã trã mushuteatsa-a lui, cu frãndzã verdzã nyilicioasi, lilici njits galbini-verdzã, sh-cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc i, di ma multili ori, s-acatsã shi si ngãrlimã (cu-arãdãtsinjli-a ljei tsi sh-u-aduc cu neshti vintuzi), di altsã arburi, di garduri, di chetri, di stizmili vlãngoasi di casã, etc.; eadirã
{ro: iederă}
{fr: lierre}
{en: ivy}
ex: dã ali capri eadiri

§ eadirã (ĭá-di-rã) sf eadiri (ĭá-dirĭ) – (unã cu eadiri)
ex: mururi nviscuts mash cu eadirã

§ edirã (ĭé-di-rã) sf ediri (ĭé-dirĭ) – (unã cu eadiri)

§ eadirish (ĭa-di-ríshĭŭ) adg eadirishi/eadirishe (ĭa-di-rí-shi), eadirish (ĭa-di-ríshĭ), eadirishi/eadirishe (ĭa-di-rí-shi) – ca (adrat di) eadirã
{ro: de iederă}
{fr: de lierre}
{en: of ivy}
ex: sfurlã eadirishi (di eadiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã