DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agapi/agape

agapi/agape (a-ghá-pi) sf agãchi (a-ghắchĭ) – vreari, sivdã, sivdai, mirachi, alughiri, alãghiri, vilisiri
{ro: iubire, amor}
{fr: amour}
{en: love}

§ agãpisescu (a-ghã-pi-sés-cu) vb IV agãpisii (a-ghã-pi-síĭ), agãpiseam (a-ghã-pi-seámŭ), agãpisitã (a-ghã-pi-sí-tã), agãpisiri/agãpisire (a-ghã-pi-sí-ri) – nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva; aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, voi, vilisescu
{ro: iubi}
{fr: aimer}
{en: love}

§ agãpisit (a-ghã-pi-sítŭ) adg agãpisitã (a-ghã-pi-sí-tã), agãpisits (a-ghã-pi-sítsĭ), agãpisiti/agãpisite (a-ghã-pi-sí-ti) – tsi sh-arucã sivdãlu pri cariva; atsel pri cari sh-arcã sivdãlu cariva; agãchipsit, agãpsit, alãghit, alughit, vrut, vilisit
{ro: iubit}
{fr: aimé}
{en: loved}

§ agãpisiri/agãpisire (a-ghã-pi-sí-ri) sf agãpisiri (a-ghã-pi-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sh-arucã sivdãlu pri cariva; agãchipsiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vreari, vilisiri
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action d’aimer}
{en: action of loving}

§ agãpsescu (a-ghãp-sés-cu) vb IV agãpsii (a-ghãp-síĭ), agãpseam (a-ghãp-seámŭ), agãpsitã (a-ghãp-sí-tã), agãpsiri/agãpsire (a-ghãp-sí-ri) – (unã cu agãpisescu)

§ agãpsit (a-ghãp-sítŭ) adg agãpsitã (a-ghãp-sí-tã), agãpsits (a-ghãp-sítsĭ), agãpsiti/agãpsite (a-ghãp-sí-ti) – (unã cu agãpisit)

§ agãpsi-ri/agãpsire (a-ghãp-sí-ri) sf agãpsiri (a-ghãp-sírĭ) – (unã cu agãpisiri)

§ agãchipsescu (a-ghã-chip-sés-cu) vb IV agãchip-sii (a-ghã-chip-síĭ), agãchipseam (a-ghã-chip-seámŭ), agãchipsitã (a-ghã-chip-sí-tã), agãchipsiri/agãchipsire (a-ghã-chip-sí-ri) – (unã cu agãpisescu)

§ agãchipsit (a-ghã-chip-sítŭ) adg agãchipsitã (a-ghã-chip-sí-tã), agãchipsits (a-ghã-chip-sítsĭ), agã-chipsiti/agãchipsite (a-ghã-chip-sí-ti) – (unã cu agãpisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alughescu

alughescu (a-lu-ghĭés-cu) vb IV alughii (a-lu-ghíĭ), alugheam (a-lu-ghĭámŭ), alughitã (a-lu-ghí-tã), alughiri/alughire (a-lu-ghí-ri) – aduchescu un mari simtsãmintu di vreari trã cariva i tsiva; cad tu vreari cu cariva; nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva; alãghescu, agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, voi, vilisescu
{ro: iubi}
{fr: aimer}
{en: love}
ex: fãrã ca noi sã shtim, inimili-a noastri nã s-alughirã (cãdzurã tu vreari)

§ alughit (a-lu-ghítŭ) adg alughitã (a-lu-ghí-tã), alughits (a-lu-ghítsĭ), alughiti/alughite (a-lu-ghí-ti) – tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti vrut di cariva; alãghit, agãchipsit, agãpisit, agãpsit, vrut, vilisit
{ro: iubit}
{fr: aimé}
{en: loved}

§ alughiri/alughire (a-lu-ghí-ri) sf alughiri (a-lu-ghírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sh-ari arcatã sivdãlu pri cariva; alãghiri, agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, vreari, vilisiri
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action d’aimer}
{en: action of loving}

§ alãghescu (a-lã-ghĭés-cu) vb IV alãghii (a-lã-ghíĭ), alãgheam (a-lã-ghĭámŭ), alãghitã (a-lã-ghí-tã), alãghiri/alãghire (a-lã-ghí-ri) – (unã cu alughescu)

§ alãghit (a-lã-ghítŭ) adg alãghitã (a-lã-ghí-tã), alãghits (a-lã-ghítsĭ), alãghiti/alãghite (a-lã-ghí-ti) – (unã cu alughit)

§ alãghiri/alãghire (a-lã-ghí-ri) sf alãghiri (a-lã-ghírĭ) – (unã cu alughiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dor2

dor2 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu, etc.;
(expr:
1: mi doari buriclu trã cariva = lu am (u am) tu mari vreari;
2: mi doari inima = mi-ariseashti multu)
{ro: dori, voi}
{fr: desirer, aimer, être affligé}
{en: love, desire}
ex: mã-sa ca mumã, durea (vrea multu) sã-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aibã un ficior; el ashi s-agiungã durea (vrea); muma doari (viliseashti); nj-am nã mumã tsi-nj mi doari (mi va multu); mash tini shtii cãt doari (multu va) mama; ma doari (ari mirachea) s-mi veadã; inima-lj doari trã (aducheashti un pon trã; icã expr: mi-arãseashti multu pri) mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi s-durea (vrea multu) mash cu cãsharlu; dor (voi, am mirachea) tra s-mor; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra pãrinteascã, s-dor oaminjlji a tãi; di oara tsi u vidzu, acãtsã sã-l doarã buriclu
(expr: nchisi s-u aibã tu vreari, ãlj cãdzu tu vreari)

§ durut2 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã vreari; tsi easti multu vrut; alãghit, alughit, vilisit, agãpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, scumpu, sãrmai
{ro: iubit, drag, duios}
{fr: désiré, aimé, aimant, cher; chéri}
{en: dear, beloved, loved}
ex: noi him duruts dupã (noi ãlj vrem multu) oaminjlji a noshtri; s-eara durutã trã noi (s-nã vrea sh-ahãt multu), cãtse nu yinea s-nã veadã?; vrutlu sh-durutlu a meu hilj; si-nj alash durutlu (vrutlu) tatã; duruts (vruts) armãnj; sh-nji ciuciurã un grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durutã (easti cu multã vreari); tsi durutã (dultsi, tsi-aspunea multã vreari) s-videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strigã

§ durea-ri2/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti multã vreari trã cariva; agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vilisiri, etc.
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action de desirer, de sentir amour, d’être affligé}
{en: action of loving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vilisescu

vilisescu (vi-li-sés-cu) vb IV (mi) vilisii (vi-li-síĭ), viliseam (vi-li-seámŭ), vilisitã (vi-li-sí-tã), vilisiri/vilisire (vi-li-sí-ri) – nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva (multi ori di-alantu sexu); aduchescu un simtsãmintu di multã vreari trã cariva; mi-arãseashti, nj-lja hari cariva; mi ndreg cu (bag) stulii pri mini tra s-mi fac ma mushat(ã) shi s-mi arãseascã lumea; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, voi, alughescu; stulsescu, armãtusescu, nvescu mushat, ndreg mushat, mushãtsãscu, susuescu
{ro: iubi; (se) place; (se) găti}
{fr: aimer; (se) parer, (s’)embellir}
{en: love, like, adorn, embellish}
ex: s-vilisescu (s-vor) di multu chiro; nu u viliseashti (nu para u-arãseashti, nu para u va) cumnata; du-ti di ti vilisea (ndreadzi-ti, stulsea-ti) s-ti fats mushatã

§ vilisit (vi-li-sítŭ) adg vilisitã (vi-li-sí-tã), vilisits (vi-li-sítsĭ), vilisiti/vilisite (vi-li-sí-ti) – tsi sh-ari arucatã vrearea pri cariva; tsi easti vrut di cariva; tsi s-ari ndreaptã tra s-lu ariseascã lumea; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, vrut, alughit; stulsit, armãtusit, nviscut mushat, ndreptu mushat, mushãtsãt, susuit
{ro: iubit, plăcut, gătit}
{fr: aimé, paré, embelli}
{en: loved, liked, adorned, embellished}

§ vilisiri/vilisire (vi-li-sí-ri) sf vilisiri (vi-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi viliseashti (easti vrut i sh-arucã vrearea pi cariva; tsi si ndreadzi, etc.), vreari, agãpisiri, alughiri
{ro: acţiunea de a iubi, de place, de a găti; iubire, gătire}
{fr: action d’aimer, de (se) parer, de (s’)embellir}
{en: action of loving, of liking, of adorning, of embellishing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

voi2

voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut

§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn