|
|
borã
borã (bó-rã) sf bori (bórĭ) – furtunã cu ploai shi vimtu mari; furtunã, dãrci, zdãrci, tufani, sindilii, turin, chiameti; (fig:
1: borã = (i) ca bora, ca furtuna; (ii) amãnii, inati, nãireatsã, hulii, himã, etc.; (iii) zboarã uruti shi atimi (sh-di-aradã minciunoasi) dzãsi trã cariva; cacuzburãri, sãhuniri; expr:
2: mi lja bora = (i) mi lja griplu (curentul), arãulu; (ii) mi lja unã furtunã (sindilii, chiameti, polim, etc.) di mi-arucã tu locuri ndipãrtati)
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, bourrasque, vent d’orage}
{en: storm, squall, gust of wind}
ex: nã lo bora (n-acãtsã furtuna) ningã hoarã; pri cali nã acãtsã borã (ploai, furtunã) greauã; arãulu aripidinã cu mari borã (agunjii); cu tuti cã el nu stipsea, cu-alantsã l-lo sh-el bora (fig: l-lo furtuna); altu fatsi sh-altu u lja bora (fig: sh-trã altu es zboarãli); mi loarã bora (fig: ca furtuna); intrarã bora (ca unã furtunã)
furtunã
furtunã (fur-tú-nã) sf fur-tunj (fur-túnjĭ) – ploai cu vimtu mari tsi cadi multã sh-cu agunjii (sh-cãtivãrãoarã cu neauã); ploai, dãrci, zdãrci, borã, tufani, sindilii, chiameti, etc.; (fig: furtunã = (i) ca furtuna; (ii) agonja; (iii) dipriunã, idyiul lucru, sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: ploaie torenţială, furtună, vijelie}
{fr: pluie torrentielle, orage, tempête}
{en: torrential rain, storm}
ex: furtuna (ploaea, dãrcea) di-asearã eara greauã; tser sirin, furtunã nu-adutsi; tserlu atsel sirinlu nu s-aspari di furtunã; si ngrãnja furtunã (fig: ca furtuna, sarpit sh-cu foc) cu greaca; sh-trãdzea furtunã (fig: ca furtuna, dipriunã), foc tu foc; dupã furtunj, yin sh-dzãli buni; azghearã furtunã (fig: ca furtuna, dipriunã sh-cu vrondu mari); nj-ti duts furtunã (dipriunã, idyiul lucru, fãrã-astãmãtsiri; nj-ti duts funi, aridhã); vimtu seaminj, furtunã adunj; tsi-ashteptsã, du-ti furtunã (fig: du-ti-agonja, ca unã furtunã, fãrã s-astãmãtseshti n cali)
§ furtunat (fur-tu-nátŭ) adg furtunatã (fur-tu-ná-tã), furtunats (fur-tu-nátsĭ), furtunati/furtunate (fur-tu-ná-ti) – tsi lu-ari acãtsatã furtuna; tsi easti bãtut di furtunã; (fig: furtunat = mãrat, corbu, chisusit, curbisit, buisit, tihilai, etc.)
{ro: prins şi bătut de furtună}
{fr: pris et battu par l’orage}
{en: caught and beaten by the storm}
ex: cãrvãnj furtunati (tricuti prit, shi bãtuti di furtunj); furtunatlu (fig: mãratlu, curbisitlu) a meu di bãrbat nu s-veadi
§ furtunos (fur-tu-nósŭ) adg furtunoasã (fur-tu-nŭá-sã), furtunosh (fur-tu-nóshĭ), furtunoasi/furtunoase (fur-tu-nŭá-si) – (chirolu) tsi easti bãtut di furtunã; tsi easti ca furtuna; (fig: furtunos = tsi easti ca furtuna, agru, sarpit, ãnfucat, tulburat, frimintat, shirpitat, arãchit, nistãpuit, etc.)
{ro: furtunos}
{fr: orageux, tempêtueux, impétueux}
{en: stormy, impetuous}
ex: vimturi furtunoasi (ca dit unã furtunã greauã, vãrtoasi sh-cu ploai i neauã); minduirli-atseali cama furtunoasi (fig: tulburi, agri, nistãpuiti, nfucati); hiu bun, ma hiu sh-furtunos (fig: arãchit, sarpit, agru)
sindilii/sindilie
sindilii/sindilie (sin-di-lí-i) sf sindilii (sin-di-líĭ) – furtunã mari cu ploai i neauã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, tufani, turin, nturinari, chiameti, dãrci, zdãrci, borã, nãvai, azvimturari
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, tempête; ouragan}
{en: storm; hurricane}
ex: pi sindilii (pi furtunã, nturinari), tsiniva nu nchiseashti cali lungã; sindilii (furtunã) di ploai, di neauã; nã furtunã, sindilii (nturinari); nafoarã aurlã vimtul shi eara sindilii (chiameti) di nturinari; sindiliili bradzlji scot; arcoari, sindilii; naca cadi shi s-fatsi vãrnã sindilii; boatsi ca di sindilii (ca vimtul tsi-aurlã tu-unã furtunã)
§ shindelj (shin-déljĭŭ) sn shin-dealji/shindealje (shin-deá-lji) – (unã cu sindilii)
ex: shindeljlu (nturinarea, chiametea) shi angusa frãngu omlu
spidã1
spidã1 (spí-dã) sf spidi/spide (spí-di) – vimtu multu mari, di-aradã cu ploai shi neauã; borã, furtunã, shindilii, shindelj, dãrci, zdãrci, chiameti, nturinari, tufani, pingur
{ro: vijelie, furtună}
{fr: vent, ouragan}
{en: windy storm}
ex: easti spidã (borã, tufani) nafoarã; himoasa spidã (furtunã); s-hiumusirã ca nã spidã (vimtu, furtunã)
tufani1/tufane
tufani1/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – vimtu mari cu ploai icã neauã tsi cadi multã sh-cu agunjii; furtunã, ploai, dãrci, zdãrci, nãvai, azvimturari, borã, sindilii, chiameti, etc.
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, tempête}
{en: storm, tempest}
ex: mi-acãtsã n cali unã tufani (furtunã) greauã
turin
turin (tu-rínŭ) sn turinuri (tu-rí-nurĭ) –
1: furtunã cu vimtu zurlu, multu-aratsi sh-cu neauã (amisticatã poati sh-cu ploai);
2: vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; nturin, nturinari, borã, sindilii, azvimturari, nãvai; seavir, seaviri, tseafir
{ro: crivăţ, viscol, vijelie}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast, snowstorm with strong, cold winds, blizzard}
ex: cãndu bati turbatlu turin (vimtu-aratsi); s-u batã turinlu (s-u-agudeascã vimtul atsel aratsi)!; avum turin (vimtu-aratsi, borã) shi ploai
§ turinos (tu-ri-nósŭ) adg turinoasã (tu-ri-nŭá-sã), turinosh (tu-ri-nóshĭ), turinoa-si/turinoase (tu-ri-nŭá-si) – tsi easti aratsi ca gljatsa; dzidziros, virviros
{ro: glacial}
{fr: glacial, d’aquilon}
{en: glacial}
ex: turinoslu (aratsili shi virviroslu) vimtu nu n-alãsã tutã noaptea
§ nturin (ntu-rínŭ) sn nturinuri (ntu-rí-nurĭ) – (unã cu turin)
ex: n-acãtsã pi cali un nturin (furtunã cu vimtu sh-cu neauã) di eara s-nã mãcã luchilji
§ nturinã (ntu-rí-nã) vb unipirs I nturinã (ntu-ri-nắ), nturina (ntu-ri-ná), nturinatã (ntu-ri-ná-tã), nturinari/nturinare (ntu-ri-ná-ri) – fatsi-unã furtunã di neauã azvimturatã di-un vimtu mari sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã, nãvãeashti
{ro: viscoli}
{fr: neiger et souffler en tempête}
{en: there is a snowstorm, a blizzard}
ex: neaua nturina cu vãrtuti; aeri avum nã dzuã tsi u nturina dipriunã; trei dzãli nturinã nipãpsit
§ nturineadzã (ntu-ri-neá-dzã) vb unipirs I nturinã (ntu-ri-nắ), nturina (ntu-ri-ná), nturinatã (ntu-ri-ná-tã), nturina-ri/nturinare (ntu-ri-ná-ri) – (unã cu nturinã)
ex: nturineadzã multu nafoarã
§ nturinat (ntu-ri-nátŭ) adg nturinatã (ntu-ri-ná-tã), nturinats (ntu-ri-nátsĭ), nturinati/nturinate (ntu-ri-ná-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; ãnturinat, nãvãit
vimtu
vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu
vish
vish (víshĭŭ) invar – zbor tsi s-aflã mash tu zburãrea “ljau di vish” tsi ari noima di “aduchescu, ljau di vij, ljau di ureaclji, ljau di hãbari, etc.”
{ro: numai în expresia “ljau di vish” care înseamnă “pricep, aflu, etc.”}
{fr: seulementt dans l’expression “ljau di vish” qui signifie “je comprends, j’apprends, etc.”}
{en: only in the expression “ljau di vish” meaning “I understand, I learn, etc.”}
ex: s-lja di vish (s-aducheascã); cari va s-u lja di vish? (va s-aducheascã, va s-aflã?); pãnã s-lja di vish (s-aducheascã, s-lja di hãbari); loarã di vish (aflarã, aduchirã) pri iu va s-treacã; nafoarã tserlu-i sirin sh-nu putea s-lja di vish (s-aducheascã), tsi curã
§ vij (víjĭŭ) invar – (unã cu vish)
ex: nu loa di vij (nu-aduchea); nu-ari di vij (nu-ari hãbari, nu shtii); fãrã ca s-nã lja di vij (fãrã s-n-aducheascã)
spidã
RO:vijelie; uragan
EN:gale; hurricane
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015