DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

afirescu

afirescu (a-fi-rés-cu) (mi) vb IV afirii (a-fi-ríĭ), afiream (a-fi-reámŭ), afiritã (a-fi-rí-tã), afiriri/afirire (a-fi-rí-ri) – mi-aveglju tra s-nu pat tsiva tsi nu mi-ariseashti; amfirescu, firescu, aveglju, apãnghisescu
{ro: (se) feri}
{fr: garder, (se) mettre en garde}
{en: protect (from)}
ex: s-n-afireascã (s-n-ascapã) Dumnidzã di el; vor s-lu vatãmã ma s-afireashti (s-aveaglji); mi-afirescu di tini; afirea-ti (aveaglji-ti) di-arcoari; tuti s-afirea shi fudzea di nãs ca di per di lup; dip nu ti-afireai; cãndu-l vidzurã mãrlji, s-afirea di nãs; lu-afirii di tuti zahmetsli

§ afirit (a-fi-rítŭ) adg afiritã (a-fi-rí-tã), afirits (a-fi-rítsĭ), afiriti/afirite (a-fi-rí-ti) – cari s-aveaglji (i s-ari avigljatã) s-nu patã tsiva tsi nu lu-ariseashti; amfirit, firit, avigljat, apãnghisit
{ro: ferit, adăpostit}
{fr: sauvegardé, préservé, abrité, mis en garde}
{en: protected (from)}
ex: easti afirit (apãnghisit, avigljat) di tuti aralili; afiritã sh-avigljatã, s-nu u patã arãulu

§ afiriri/afirire (a-fi-rí-ri) sf afiriri (a-fi-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afireashti cariva; amfiriri, firiri, avigljari, apãnghisiri
{ro: acţiunea de a se feri; ferire}
{fr: action de se garder, de (se) mettre en garde}
{en: action of protecting (from)}

§ neafirit (nea-fi-rítŭ) adg neafiritã (nea-fi-rí-tã), neafirits (nea-fi-rítsĭ), neafiriti/neafirite (nea-fi-rí-ti) – cari nu easti afirit; cari nu s-ari avigljatã; tsi nu-l mealã; nifirit, neavigljat, neapãnghisit
{ro: neferit, neadăpostit}
{fr: qui n’est pas abrité contre, qui est exposé}
{en: who is not protected from; who is exposed}

§ neafiriri/neafirire (nea-fi-rí-ri) sf neafiriri (nea-fi-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-afireashti; neavigljari, neapãnghisiri
{ro: acţiunea de a nu se feri; neferire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apãr

apãr (a-pãrŭ) (mi) vb I apãrai (a-pã-ráĭ), apãram (a-pã-rámŭ), apãratã (a-pã-rá-tã), apãrari/apãrare (a-pã-rá-ri) – dau agiutor a unui tra si s-aveaglji di-arãulu tsi poati sã-lj si facã tu-unã alumtã; lu-aveglju pri cariva di aguditurli tsi poati sã-lj li da cariva; lj-dau un apanghiu tra s-nu patã tsiva; aveglju unã hoarã (pulitii, etc.) di piricljul tsi-l pãrãstiseashti unã oasti dushmanã; afirescu, aveglju, etc.
{ro: apăra, proteja, păzi, feri}
{fr: défendre, protéger, garder}
{en: defend, protect, guard}
ex: s-apãrãm az limba sh-fara; cu-unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã; ca si-apãrã (s-ti-afireascã) Dumnidzã; s-apãrã loclu; n-apãrãm (n-afirim, n-avigljem) di furi; mini singur lu-apãrai; apãrã (afirea-l) natlu di mushti

§ apãrat (a-pã-rátŭ) adg apãratã (a-pã-rá-tã), apãrats (a-pã-rátsĭ), apãrati/apã-rate (a-pã-rá-ti) – tsi-lj si da agiutor tra s-afireascã di lãetsli tsi poati sã-lj li facã un dushman; afirit, avigljat, etc.
{ro: apărat, protejat, păzit, ferit}
{fr: défendu, protégé, gardé}
{en: defended, protected, guarded}

§ apãrari/apãrare (a-pã-rá-ri) sf apãrãri (a-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apãrã i easti apãrat; afiriri, avigljari, etc.
{ro: acţiunea de a apăra, de a proteja, de a păzi, de a feri; apărare, protejare, protecţie, pază}
{fr: action de défendre, de protéger, de garder; défense, protection, garde}
{en: action of defending, of protecting, of guarding; defense, protection, guarde}
ex: giuneatsa-a apãrariljei sh-u-aspusi

§ neapãrat (nea-pã-rátŭ) adg neapãratã (nea-pã-rá-tã), neapãrats (nea-pã-rátsĭ), neapãrati/neapãrate (nea-pã-rá-ti) – tsi nu easti apãrat; tsi nu easti avigljat; neafirit, neavigljat
{ro: neapărat, neprotejat}
{fr: qui n’est pas défendu, n’est pas protégé}
{en: who is not defended, not protected}

§ neapãrari/neapãrare (nea-pã-rá-ri) sf neapãrãri (nea-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apãrã i nu easti apãrat (avigljat); neafiriri, neavigljari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãuli/cãrãule

cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) sf cãrãulj (cã-rã-úljĭ) – om i ceatã di oaminj (stratiots) tsi alagã tu locuri (cãljuri) tra s-veadã tsi s-fatsi (ma s-aibã dushmanj, furi, etc.); un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); atsea tsi fatsi atsel tsi aveaglji; caraulã, cãrãulã, cãrãulgi, caracoli, culuchi, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: patrulă; strajă, sentinelă}
{fr: patrouille; garde, sentinelle}
{en: patrol; guard, sentry}
ex: shadi Costa cãrãuli (caracoli, di-aveaglji); cãrãulea (straja) mi-aduchi

§ caraulã (ca-ra-ú-lã) sf carauli/caraule (ca-ra-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caraula (caracolea)

§ cãrãulã (cã-rã-ú-lã) sf cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: aveaglji cãrãulã (fatsi strajã); cãrãula (straja) nu mi vidzu

§ caracoli/caracole (ca-ra-có-li) sf caracolj (ca-ra-cóljĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caracolea; easti caracoli di gindãrmadz

§ culuchi/culuche (cu-lú-chi) sf culuchi (cu-lúchĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi culuchea (caracolea); mi-acãtsã culuchea (cãrãulea) noaptea; ti lja culuchea cara s-ti veadã noaptea fãrã fineri

§ cãrãulgi (cã-rã-ul-gí) sm cãrãulgeadz (cã-rã-ul-gĭádzĭ) – om tsi fatsi parti dit unã ceatã di oaminj tsi-alagã cãrãulã (caracoli); om (stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); cãrãulã, cãrãuli, caracoli, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}

§ cãrãulsescu (cã-rã-ul-sés-cu) (mi) vb IV cãrãulsii (cã-rã-ul-síĭ), cãrãulseam (cã-rã-ul-seámŭ), cãrãulsitã (cã-rã-ul-sí-tã), cãrãulsiri/cãrãulsire (cã-rã-ul-sí-ri) – stau di-aveglju tsiva; fac strajã; stau (shed, fac, etc.) cãrãuli
{ro: sta de veghe}
{fr: être de garde, veiller}
{en: stand guard, watch}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limeri/limere

limeri/limere (li-mé-ri) sf limeri (li-mérĭ) – (loclu) iu sh-aflã apanghiu furlu cãndu easti avinat, iu sta, doarmi, mãcã shi s-ascundi
{ro: ascunzătoare, vizuină}
{fr: lieu de retraite ou de séjour pour les brigands; repaire}
{en: hiding place for the ban-dits}
ex: agudirã furlji tu limeri; di nãsh vãzesc limerli

§ limirsescu (li-mir-sés-cu) vb IV limirsii (li-mir-síĭ), limirseam (li-mir-seámŭ), limirsitã (li-mir-sí-tã), limirsiri/limirsire (li-mir-sí-ri) – stau ascumtu tu limeri; dit limeri mutrescu tra s-ved tsi s-fatsi deavãrliga (tra s-lu-acats pri cariva tsi treatsi pri-aclo, s-mi hiumusescu pri el dinapandiha, s-lu ljau sclav i s-lu vatãm cu tufechea, etc.); pãndixescu dit un loc ascumtu (limeri); pãndixescu, veglju
{ro: pândi în ascunzătoare}
{fr: être au guet dans sa retraite, séjourner, camper}
{en: stay in a hidden place; be on the watch from a hiding place}
ex: limirsea tamam Shacishti

§ limirsit (li-mir-sítŭ) adg limirsitã (li-mir-sí-tã), limirsits (li-mir-sítsĭ), limirsiti/limirsite (li-mir-sí-ti) – tsi sta ascumtu tu limeri; tsi easti pãndixit dit un loc ascumtu (limeri); pãndixit, vigljat
{ro: pândit din ascunzătoare}
{fr: guetté d’une retraite, séjourné, campé}
{en: camped in a hidden place; (being) watched from a hiding place}

§ limirsiri/limirsire (li-mir-sí-ri) sf limirsiri (li-mir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limirseashti, pãndixiri, vigljari
{ro: acţiunea de a pândi în ascunzătoare}
{fr: action d’être au guet dans sa retraite, de séjourner, de camper}
{en: action of staying in a hidden place; action of being on the watch from a hiding place}

§ limiryisescu (li-mir-yi-sés-cu) vb IV limiryisii (li-mir-yi-síĭ), limiryiseam (li-mir-yi-seámŭ), limiryisitã (li-mir-yi-sí-tã), limiryisiri/limiryisire (li-mir-yi-sí-ri) – (unã cu limirsescu)

§ limiryisit (li-mir-yi-sítŭ) adg limiryisitã (li-mir-yi-sí-tã), limiryisits (li-mir-yi-sítsĭ), limiryisiti/limiryisite (li-mir-yi-sí-ti) – (unã cu limirsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljundar

ljundar (ljĭun-dárŭ) sm, sf ljundarã (ljĭun-dá-rã), ljundari (ljĭun-dárĭ), ljundari/ljundare (ljĭun-dá-ri) – prici mari (fumealja-a cãtushlor), carnivorã (tsi s-hrãneashti cu carni), tsi bãneadzã tu Africã shi Asii, sh-cu unã hioti (coamã) multu mari shi tufoasã pri cap; aslan, arslan, ljunar; (fig: tsi easti gioni sh-livendu ca un ljundar)
{ro: leu}
{fr: lion}
{en: lion}
ex: analtu ca chiparishlu shi gioni ca ljundarlu (aslanlu); adutsi ljundarlji (aslanjlji) agri; s-vãtãmarã sh-doi ljundari (fig: gionj, icã aslanj); na veadi un ljundar sh-un cal; apa eara avigljatã di ljundar; aflã nã ljundarã tsi u-acãtsarã ponurli s-featã shi nu putea; lj-ascãpirã tu minti di seamnili dati di ljundarã

§ ljiundar (lji-un-dárŭ) sm, sf ljiundarã (lji-un-dá-rã), ljiundari (lji-un-dárĭ), ljiundari/ljiundare (lji-un-dá-ri) – (unã cu ljundar)

§ ljunar (ljĭu-nárŭ) sm, sf ljunarã (ljĭu-ná-rã), ljunari (ljĭu-nárĭ), ljunari/ljunare (ljĭu-ná-ri) – (unã cu ljundar)

§ ljiunar (lji-u-nárŭ) sm, sf ljiunarã (lji-u-ná-rã), ljiunari (lji-u-nárĭ), ljiunari/ljiunare (lji-u-ná-ri) – (unã cu ljundar)

§ ljondo (ljĭón-do) sm fãrã pl – numã tsi s-da a unui cãni tsi sh-u-adutsi cu-un ljundar
{ro: nume dat unui câine care seamănă cu un leu}
{fr: nom donné à un chien semblant à un lion}
{en: name given to a dog resembling a lion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mandrã

mandrã (mán-drã) sf mãndzrã (mắn-dzrã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) adrat maxus trã arnarea-a cupiilor di oi i di cãpri (di-aradã dit meslu-a Brumarlui pãnã tu-April); cutar, coardã, tsarcu, strungã, arãstoacã;
(expr:
1: aflã mandrã nicãlcatã = cãdzu pri mari tihi;
2: mandrã mplinã di luchi = loc avigljat ma di iu furã tuts)
{ro: ţarc, strungă făcută special pentru timpul de iarnă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; terrain propre à l’hivernage des troupeaux de moutons et de chèvres}
{en: pen, fold, sheep fold; special place where sheep and goats are kept during the winter months}
ex: avem mandra diparti di casã; la mandrã sh-la cãshari el, nu la yitrãtsili; va-nj aguneshti oili dit mandrã?

§ mãndrãnjauã (mãn-drã-njĭá-ŭã) sf mãndrãnjei (mãn-drã-njĭéĭ) – locurli (mandra) iu s-tsãn oili earna tu-arniu; cãshlã di earnã
{ro: câşlă de iarnă}
{fr: quartier d’hiver pour garder les moutons pendant l’hiver}
{en: place to keep the sheep during the winter days}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãduri/pãdure

pãduri/pãdure (pã-dú-ri) sf pãduri (pã-dúrĭ) – loc multu tes tu cari crescu arburi (di-aradã agri, icã siminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari creashti sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; curii, codru, codur, dubrac, urmanj, das;
(expr:
1: pãduri greauã = pãduri stufoasã, ntunicoasã, cu multi shi ndisati tufishuri;
2: pãduri avigljatã = pãduri di-aradã cu ponj bitãrnji, tsãnutã ma multu trã mushuteatsã shi primnãri, iu nu s-alasã tãljarea-a arburlor;
3: buriclu di pãduri = mesea-a pãduriljei;
4: scos dit pãduri; om di pãduri = om pãdurish, om aghru, tsi easti aghru ca di la oi)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); nu-i pãduri (curii) fãrã surtseali; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; pãdurli suntu multi; lja leamni dit pãduri; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri; suntu pãduri di cãstãnj; acãtsarã s-aurlã ljundarlji shi s-mutã pãdurea di zghic; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari; u-adusirã tu-unã pãduri stufoasã, ntuni-coasã; agiumsi tu buriclu di pãduri
(expr: tu mesea di pãduri); lu scoasi ficiorlu tu-unã pãduri greauã
(expr: pãduri ndisatã)

§ pãduricã (pã-du-rí-cã) sf pãduritsi/pãduritse (pã-du-rí-tsi) – pãduri njicã
{ro: pădurice}
{fr: petite forêt}
{en: small forest}

§ pãdurici/pãdurice (pã-du-rí-ci) sf pãdurici/pãdurice – (unã cu pãduricã)

§ pãdurami/pãdurame (pã-du-rá-mi) sf pãdurãnj (pã-du-rắnjĭ) – loc multu tes sh-cu multi pãduri
{ro: pădure întinsă}
{fr: grande forêt}
{en: large forest}

§ pãdurlichi/pã-durliche (pã-dur-lí-chi) sf pãdurlichi (pã-dur-líchĭ) – (unã cu pãdurami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn